Tetarom, ilegal!

Preocuparea Consiliului Judetean Cluj de a stimula investitiile si de a mari diversitatea industriala a dus in 2001 la crearea unui parc industrial de tehnologii avansate. Parcul Industrial Tetarom I de pe Taietura turcului ocupa 19,4 hectare, restul terenului pana la limita de 50 ha fiind rezervat pentru o dezvoltare ulterioara.

Zona de 19,4 ha are disponibile 14,6 hectare, constand in 5 tipuri de parcele, restul de 4,8 ha reprezentand drumuri de acces, elemente de infrastructura si spatii verzi. Suprafata construibila a parcului este disponibila pentru concesionare pentru o perioada de maxim 49 de ani.

Principalele industrii vizate sunt cele apartinand sectorului de „tehnologii avansate” (dezvoltare software, retele de calculatoare, fabricarea de componente hardware etc.)

Administrarea Tetarom I se realizeaza de catre SC Tetarom SA, societate privata al carei actionar principal este Consiliul Judetean, in proprietatea sa aflandu-se si terenul. Tetarom este o abreviere de la Transilvania Echipamente si Tehnologii Avansate produse in Romania.

In iarna anului trecut au fost finalizate lucrarile de infrastructura a Parcului Industrial Cluj Tetarom I si tot atunci au fost demarate lucrarile la Parcul Tetarom II din zona Bulevardului Muncii, parc industrial care a fost in intregime cumparat de liderul mondial in industria motoarelor electrice, firma americana Emerson.

Aceasta a anuntat o investitie de 75 milioane de euro. Numai ca, zilele trecute, GAZETA a aflat ca parcul industrial Tetarom I nu are autorizatia Comisiei Monumentelor, aviz fara de care, in mod normal, nu se putea obtine autorizatia de construire.

Or, obtinerea avizului era absolut necesara, tinand cont de faptul ca parcul Tetarom I se afla in zona de rezervatie a monumentelor istorice, aflandu-se in aria de protectie a Muzeului Etnografic.

Tetarom pe muzeu

La inceputul secolului XX, terenul pe care in momentul de fata se afla Muzeul Etnografic si, totodata, viitorul amplasament al Parcului Industrial Tetarom, a fost donat administratiei judetene pentru constructia Muzeului Etnografic.

Intreaga parcela era destinata muzeului, acesta fiind considerat monument istoric – dar, din lipsa de fonduri, aproape jumatate din teren a ramas liber.

In anul 2000, pe „bucata” ramasa libera, administratia judeteana a decis sa construiasca parcul industrial Tetarom.

Din nefericire, terenul pe care l-au oferit pentru constructia parcului industrial este in aria de rezervatie a Muzeului Etnografic si pentru a putea construi acolo trebuie neaparat avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice, aviz pe care insa nu l-au cerut nici pana in ziua de astazi. Conform Legii nr. 422/2001, „Pentru fiecare monument istoric se instituie o zona de protectie, prin care se asigura conservarea integrala a monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural”.

Astfel, chiar daca terenul respectiv nu este folosit de catre Muzeul Etnografic, nu este legal sa se construiasca in acel perimetru, terenul aflandu-se in aria de protectie a muzeului.

Potrivit legislatiei in vigoare, in cazul in care autorizatiile de construire sunt emise fara avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice, autorizatiile de construire sunt nule de drept.

Prin urmare, apare situatia deloc placuta in care autorizatia de construire pentru parcul industrial sa fie declarata nula, parcul fiind practic ilegal.

Gurile rele afirma ca aceasta ilegalitate ar fi fost pusa la cale de catre arhitectul sef al Clujului, Radu Spanu, si de catre fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Cluj, Serban Gratian, administratia judeteana fiind responsabila cu obtinerea autorizatiilor.

Sursele noastre afirma ca Spanu si Serban Gratian au primit anumite comisioane pentru a facilita obtinerea autorizatiilor pentru parc. Stiind ca nu pot sub nici o forma obtine avizul de la Comisia Monumentelor, acestia s-au facut ca uita de acea hartie.

Ei se bazau pe faptul ca, tinand cont de volumul mare de acte pe care il necesita parcul, la un control nu se va observa acel mic si, la prima vedere, insignifiant aviz.

Fara aviz

Afacerea Tetarom este una in care au fost implicati si bani de la Uniunea Europeana (UE), fiind vorba de o investitie de milioane de euro. Este cunoscut faptul ca cele mai profitabile afaceri sunt cele care implica fonduri de la guvern sau de la UE.

Deci inaltii responsabili de la CJ au vazut in aceasta afacere una din care este posibil sa se obtina comisioane frumoase. In schimbul unor comisioane „dragute”, ei au reusit sa obtina autorizatia de construire, fara acel atat de necesar aviz de la Comisia Monumentelor.

Mai mult, sursele noastre afirma ca parcul industrial Tetarom nu ar fi obtinut niciodata un aviz favorabil din partea Comisiei Monumentelor, tinand cont ca respectivul parc industrial se afla pe aria de protectie a Muzeului Etnografic.

Nicoara nu stie

Marius Nicoara, presedintele CJ Cluj, a declarat ca toate actele parcului par a fi in regula. „Nu am intrat in posesia nici unei informatii care sa releve faptul ca nu s-ar fi obtinut acel aviz.

De fapt, cand am preluat eu mandatul de presedinte al CJ, proiectul Tetarom era deja demarat, deci nu eu m-am ocupat de obtinerea autorizatiilor. Consider totusi ca, pentru a se putea demara proiectul Tetarom, toate autorizatiile ar fi trebuit sa fie la zi. In mod normal, daca nu s-ar fi indeplinit criteriile, nu s-ar fi inceput constructia.

Va spun sincer, nu m-am uitat pe actele si autorizatiile parcului industrial, dar cred ca toate sunt in regula”, a incheiat Nicoara.

Nici Gavrea nu stie

Viorel Gavrea, directorul SC Tetarom SA, firma care raspunde de derularea proiectului parcului industrial, a declarat ca nu stie nimic despre acel aviz. „Este prima data cand aud despre acest lucru.

Va spun sincer ca am vazut doar autorizatia de constructie a parcului industrial, nu am vazut autorizatia de la Comisia Monumentelor, pe care nici nu stiu daca era nevoie sa o obtinem.

Tinand cont ca demersurile pentru obtinerea autorizatiilor au pornit in anul 2000 si ca eu am preluat aceasta responsabilitate abia in 2002, nu stiu chiar toate procedurile care s-au efectuat. Mai mult, de procedurile de obtinere a autorizatiei de construire si a tuturor actelor s-a ocupat CJ.

Daca vreti mai multe informatii, ar fi mai bine sa incercati la CJ, reprezentantii lor ar trebui stie toate detaliile”, a declarat Gavrea.

Resentimente de director

Maria Simona Munteanu, directorul Muzeului Etnografic, se declara impotriva cedarii terenului. „Eu am devenit director al Muzeului Etnografic la jumatatea anului 2001, cand deja terenul pe care acum se construieste parcul industrial Tetarom era cedat. Am incercat prin toate mijloacele posibile sa stopez acest fapt, dar nu s-a mai putut face nimic.

Din nefericire, noi nu ne mai aparam traditiile noastre nationale. Consider ca este de datoria mea morala sa apar aceste traditii pe care Muzeul Etnografic le reprezinta, insa, din nefericire, autoritatile nu ne ofera sprijinul de care avem nevoie. Conform legislatiei in vigoare, nu era normal sa ne ia terenul.

Conform Legii 422/2001, fiecare monument trebuie sa aiba o arie de protectie. Muzeul Etnografic nu mai are. Nu pot sa spun daca terenul a fost incredintat firmei Tetarom legal.

Exista organele abilitate care au competente de verificare in acest sens, daca doriti mai multe informatii cred ca ar trebui sa-i contactati pe reprezentantii CJ”, a incheiat Maria Munteanu.

Cerberul monumentelor

Comisia Monumentelor Istorice este autoritatea principala de reglementare a constructiilor din zona monumentelor istorice. Comisia avizeaza planurile urbanistice generale, planurile urbanistice zonale si planurile urbanistice de detaliu ale localitatilor ce cuprind monumente istorice.

De asemenea, Comisia Monumentelor avizeaza proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii sau de desfiintare in zonele de protectie a monumentelor istorice.

Comisia avizeaza studiile de fundamentare istorico-stiintifica pentru instituirea si delimitarea zonelor protejate de patrimoniu construit, a ariilor siturilor arheologice protejate prin lege, precum si reglementarile generale de amenajare a teritoriului acestora.

Totodata, Comisia controleaza respectarea prevederilor legale referitoare la protejarea monumentelor istorice de catre detinatorii cu orice titlu, precum si de catre cei care executa lucrari la monumentele istorice sau in zonele de protectie a acestora.