Sari direct la conținut

Cum investesc „greii Clujului”

Ziua de Cluj

Flacara poposeste la Moscova

LCS Conf Sector: confectii Cifra de afaceri (2004): 25,8 milioane lei Profit net (2004): 2,7 milioane lei Angajati: 1310 Investitii 2006: 1 milion lei

Fosta fabrica Flacara va depasi cadrul Clujului si va incerca sa se impuna nu numai pe plan national, dar chiar si in afara granitelor tarii, in special pe piata Rusiei. „In primul rand, dorim dezvoltarea brandului Falla, prin extinderea lantului de magazine in tara.

Urmatorul pas va fi deschiderea unor reprezentante la Moscova si in alte capitale ale Europei. Am inceput deja dotarea la standarde europene a unui laborator pentru testarea principalilor parametri caracteristici ai tesaturilor si produselor vestimentare.

Desigur, nu in ultimul rand, ne preocupa imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor nostri”, ne-a declarat presedintele Consiliului de Administratie al LCS Conf, Vasile Leordean. El a precizat ca, pentru realizarea obiectivelor respective, firma clujeana are in vedere o investitie de 1 milion de lei.

Electrificarea are buget de 6 milioane USD

Electrica Transilvania Nord Sector: energie Cifra de afaceri (2004): 986 milioane lei Profit net (2004): 818.000 lei Angajati: 2303 Investitii 2006: 19,4 milioane lei

„Principalele obiective si lucrari de investitii stabilite pentru acest an se refera la continuarea implementarii unui sistem informatic de gestiune comerciala a clientilor pentru toate categoriile de consumatori, modernizarea statiilor de 110 kV din cartierul clujean Manastur, din municipiile Turda si Dej, precum si automatizarea distributiei de energie electrica pe retelele de medie tensiune din judetul Cluj.

De asemenea, avem in vedere telecomanda si telesemnalizarea statiilor de 110 kV din zona Turda, construirea a sase noi posturi de transformare, precum si lucrari de modernizare a 20 km de linii de joasa tensiune si a 10 km de linii de medie tensiune si a unor posturi de transformare din judet”, ne-a informat Emil Merdan, director general al Electrica Transilvania Nord (ETN).

Acesta a spus ca bugetul alocat din fondurile proprii pentru investitiile mentionate se ridica la 17 milioane de lei.

De asemenea, ETN are in proiect continuarea si finalizarea lucrarilor de electrificare la Valea Fanatelor (Cluj-Napoca), Rachitele (Margau), Poiana Horii (Belis), Campenesti (Apahida), Lunca Visagului (Poieni), Poderei (Palatca), Scrind (Margau), Casele Micesti (Feleacu) si Jucu de Sus (Jucu), pentru care va pune la bataie 2,4 milioane de lei.

Hala de productie la Tetarom

Sistec Sector: calculatoare Cifra de afaceri (2004): 40,3 milioane lei Profit net (2004): 660.000 lei Angajati: 89 Investitii 2006: 500.000 euro

Pentru acest an, Sistec si-a propus o prezenta mai activa pe piata tehnologiei informatiei si a comunicatiilor din Romania, in vederea cresterii notorietatii sale, a serviciilor oferite si a competentelor tehnice detinute, realizarea unor proiecte complexe ca integrator de infrastructura hardware, precum si imbunatatirea performantelor si a competitivitatii firmei.

Conducerea societatii preconizeaza o crestere a cifrei de afaceri cu cel putin 20% fata de 2005. „Cea mai importanta investitie din acest an o vom face in constructia unor birouri si a unei hale de productie proprie in Parcul Industrial Tetarom I.

Pentru acest obiectiv, estimam ca vom cheltui 500.000 de euro”, a mentionat Mihaela Turcu, reprezentant al Departamentului Marketing.

Managementul de proiect, un domeniu tentant

Net Brinel Sector: informatica Cifra de afaceri (2004): 50,8 milioane lei Profit net (2004): 1,6 milioane lei Angajati: 44 Investitii 2006: nespecificate

Pentru compania clujeana, 2006 va fi un an de consolidare a pozitiei de lider ca furnizor de solutii IT dezvoltate pe nevoi specifice, prin dezvoltarea conceptului „Brinel – One for IT”.

Principalele linii vor fi solutiile integrate – consolidare a pozitiei de jucator-cheie pe plan national, business – consolidare pe verticala de logistica si de transport, dezvoltarea de solutii proprii pentru aplicatii de business si concentrarea eforturilor pentru a accelera informatizarea administratiei publice, asamblare si distributie – consolidare a brand-ului propriu de

PC-uri Alpis si incheierea a cel putin doua parteneriate internationale strategice pentru a aduce un plus de valoare clientilor.

„In primul rand, vom investi in oameni, prin extinderea echipei de consultanti IT, pentru solutii de business si organizarea de training-uri specifice, atat din domeniul IT, cat si din vanzari, consultanta si project management, un domeniu putin dezvoltat in Romania”, spune Marcel Borodi, presedinte al grupului Brinel.

Printre investitiile propuse de conducere se numara mutarea diviziei de asamblare si logistica in Parcul Industrial Tetarom, modernizarea sediului din Oradea si continuarea extinderii pe plan teritorial.

„Stejar, extrema urgenta!”

Ursus Breweries Sector: fabricarea berii Cifra de afaceri (2004): 360 milioane lei Profit net (2004): 33,7 milioane lei Angajati: 1144 Investitii 2006: nespecificate

„Consolidarea unor produse ale noastre a inceput sa dea roade. Acum, ne aflam intr-o perioada de crestere. Vom mari capacitatea fabricii noastre de la Buzau, vom continua modernizarea celei din Cluj si dezvoltarea tehnica a fabricii din Timisoara.

In 2006, am programat investitii de cateva zeci de milioane de euro, care ne vor permite sa atacam prima pozitie pe piata berii din Romania”, ne-a declarat Octavian Buzoianu, corporate affairs manager la Ursus Breweries. Nu in ultimul rand, compania va trebui sa isi promoveze cu o mai mare eficienta noul sau produs, Stejar Strong Beer, lansat la finele anului trecut.

Inghititor sau inghitit?

Terapia SA Sector: medicamente Cifra de afaceri (2004): 161 milioane lei Profit net (2004): 10,8 milioane lei Angajati: 767 Investitii 2006: 10 milioane dolari

In 2005, a achizitionat doua firme romanesti, Promedic si Pharmaplant. „Producatorii preluati au contribuit cu 7,5 milioane de dolari la vanzarile noastre din 2005, care ating 80 de milioane de dolari”, a specificat directorul general Stephen Stead.

Cifra include si activitatea de distributie realizata prin Terapia Distributie, care reprezinta 60% din livrarile producatorului clujean. Obiectivele pentru acest an sunt o cifra de afaceri de 100 de milioane de dolari, zece produse noi si o linie de ambalare, suma alocata pentru investitii fiind de 10 milioane de dolari.

Terapia este vazuta atat in postura de societate care vizeaza o achizitie in zona, de pe piata romaneasca sau din sud-estul Europei, cat si ca firma preluata, numele companiei interesate fiind, in opinia specialistilor, Ranbaxy Laboratories, cel mai mare producator indian de medicamente generice si de ingredienti activi.

Cafenea bancara si carduri destinate afaceristilor

Banca Transilvania Sector: banci Cifra de afaceri (2004): 560 milioane lei Profit net (2004): 60,8 milioane lei Angajati: 1794 Investitii 2006: nespecificate

Reteaua teritoriala a bancii va fi extinsa prin deschiderea de sucursale si agentii.

In plus, in cel putin trei orase mari din tara, inclusiv Cluj-Napoca – va fi deschisa cate o cafenea bancara in cadrul careia clientii vor fi primiti intr-un mediu neconventional unde vor efectua operatiuni bancare, vor urmari cotatiile bursiere, vor citi presa si vor servi cafea si gustari.

Cu ajutorul Academiei BT – centru de formare si de perfectionare profesionala – vor fi implementate programe de training intern si de integrare a noilor angajati, astfel incat echipa sa fie performanta. Startul lansarii de noi produse va fi dat in februarie, cand banca va lansa doua tipuri de carduri pentru oamenii de afaceri.

In 15 martie, institutia bancara va lansa un alt credit pentru intreprinderi mici si mijlocii, care face parte din strategia de a lansa periodic, la fiecare trei luni, produse destinate acestui segment. Pentru 2006, BT va avea la dispozitie si un imprumut sindicalizat de 75 de milioane de euro, pentru care a mandatat ca aranjori Bank Austria Creditanstalt si Citibank.

Produse pentru cabinetele cosmetice

Farmec Sector: cosmetice Cifra de afaceri (2004): 52,3 milioane lei Profit net (2004): 4 milioane lei Angajati: 679 Investitii: 8 milioane lei

In 2005, societatea a realizat o cifra de afaceri de 17 milioane de euro. Pentru investitii pe 2006, a prevazut 8 milioane de lei. In plan, unul din obiectivele principale este modernizarea si retehnologizarea societatii, in vederea alinierii la cerintele impuse de normele europene in domeniu (certificare a productiei, mediu).

Investitia va consta in lucrari de reabilitare, modernizare a spatiilor de productie, achizitii de noi utilaje, masini si echipamente si a fost inregistrata la Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), in decembrie 2005, ca una cu impact semnificativ in economie. Alt obiectiv este extinderea retelei de reprezentante, formata acum din 13 unitati.

Societatea este beneficiara a unui contract de finantare incheiat cu Ministerul Economiei si Comertului si a mai depus doua cereri pentru finantare prin programul „Life Environment” din partea Comisiei Europene si prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.

In 2006, firma va moderniza mai multe creme sau emulsii pe baza de Gerovital si va lansa o gama destinata cabinetelor cosmetice, o alta cu produse de intretinere a parului, precum si doua stick-uri.

Eterna poveste: lichiditatile

ARDAF Sector: asigurari Venituri (2004): 192 milioane lei Profit net (2004): 413.000 lei Angajati: 1226 Investitii 2006: nespecificate

Societatea de asigurare-reasigurare va incerca sa se redreseze dupa perioada de incertitudine din al treilea trimestru al anului trecut, care a coincis cu scaderea coeficientului de lichiditate la asigurari generale sub valoarea minima acceptata conform normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).

Aceasta insuficienta a determinat, in 2005, deschiderea procedurii de redresare financiara, pe baza unui program. „Planul de redresare financiara, avand ca punct principal majorarea capitalului social al societatii, de la 20,1 milioane de lei noi la 50,3 milioane de lei noi, a fost depus la CSA si aprobat la inceputul lunii octombrie 2005.

Infuzia de capital a determinat revenirea la limitele legale ale indicatorilor financiari ai societatii”, a specificat Octavian Manastireanu, presedinte al Consiliului de Administratie.

„Am intrat in procedura de redresare financiara si, ca sa obtinem lichiditati, am marit capitalul social cu 50%”, a precizat directorul sucursalei Transilvania, Ioan Dobrota. Potrivit acestuia, ARDAF dispune o cota de piata de 5% in Romania si de 20% in Transilvania.

Piatra de moara a costurilor

Mechel Campia Turzii Sector: metale feroase Cifra de afaceri (2004): 416 milioane lei Pierdere neta (2004): 6,7 milioane lei Angajati: 5379 Investitii asumate: 4,4 milioane euro

Cu toate ca este al doilea exportator al judetului Cluj, combinatul cu actionariat elvetiano-ucrainean a avut o pierdere de 19 milioane de lei pe primul semestru din 2005 fata de cea asumata prin bugetul de venituri si cheltuieli de 5,8 milioane, desi a inregistrat un reviriment la productia realizata, la livrari, si a redus din costurile de productie.

Si in 2006, combinatul turdean va fi monitorizat la capitolul de mediu, in procesul de aderare la Uniunea Europeana (UE). Conform contractului de privatizare, firma este obligata sa realizeze investitii pentru protectia mediului, din resurse proprii sau fonduri atrase in nume propriu, de 4,4 milioane de euro. Pentru 2005, investitiile de mediu s-au ridicat la 1,9 milioane de euro.

Un nou tip de hartie

SomeS Dej Sector: fabricarea celulozei Cifra de afaceri (2004): 148 milioane lei Profit net (2004): 2,2 milioane lei Angajati: 1090 Investitii asumate: 37 milioane euro

In decembrie, combinatul de celuloza a consemnat o investitie de 4 milioane de dolari, concretizata intr-o noua linie tehnologica. Din acest an, Somes Dej va intra pe piata cu un nou sortiment, hartia din matase.

Stefan Vuza, presedinte al grupului Serviciile Comerciale Romane, din care face parte societatea din Dej, a anuntat ca investitiile totale, realizate pe parcursul lui 2005, s-au situat la 10 milioane de euro, iar profitul a fost de trei ori mai mare decat in 200

Programul investitional al fabricii, demarat din 1999, care face parte din strategia de implementare a directivei UE privind reducerea si controlul integrat al poluarii, prevede lucrari cu implicatii in imbunatatirea factorilor de mediu.

Investitiile in retehnologizare si echipamente pentru protectia mediului se ridica la 37 de milioane de euro, la care se adauga 30 de milioane de euro, dupa 2007, pentru alinierea la cerintele UE.

Branza expediata in Australia

Napolact Sector: lactate Cifra de afaceri (2004): 136 milioane lei Profit net (2004): 15,5 milioane lei Angajati: 1340 Investitii 2006: nespecificate

Pentru a face fata concurentei din ce in ce mai mari, venita mai ales din partea companiilor multinationale, firma clujeana si-a propus sa tina pasul cu tehnologia la nivel mondial.

Primul pas l-a facut prin extinderea si modernizarea fabricii de branzeturi din orasul Huedin, fapt care a condus la agrearea acesteia pentru exportul in Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii. Fabrica de produse lactate Baciu, cea mai mare sectie a Napolact, a beneficiat de modernizari, mariri de capacitate si retehnologizari.

Din pacate, diversificarea sortimentului nu este insotita de o campanie de imagine corespunzatoare. Firma clujeana isi dirijeaza eforturile catre exporturile de branza telemea din lapte de oaie, vaca si bivolita, cascaval de oaie, Parmezan, Romano de oaie, cascaval de vaca, principalele destinatii fiind SUA, Australia si Liban.

Piese pentru Dacia Logan 3 Sinterom Sector: produse metalice Cifra de afaceri (2004): 23,5 milioane lei Profit net (2004): 2 milioane lei Angajati: 374 Investitii 2006: 1,5 milioane lei

Fabricantul clujean de produse sinterizate vizeaza o crestere a cifrei de afaceri de la 22 de milioane de lei, cat a fost anul trecut, la 27,4 milioane de lei, a productiei pentru export cu 20%, iar a profitului din exploatare de la 3,1 la 4,85 de milioane de lei.

„Vrem sa introducem in fabricatie cel putin inca doua produse pentru autoturismul Dacia Logan si sa obtinem certificarea conform standardelor de mediu.

Programul nostru de investitii va fi de 1,5 milioane de lei, fata de 2 milioane de lei anul trecut, si va fi axat in principal pe modernizarea proceselor de fabricatie, mediu si pe programe de reducere a costurilor energeticeť, ne-a declarat directorul general Marcel Leonte.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro