Certuri si negocieri in Alianta

Dar tocmai pentru astfel de situatii a fost inventata negocierea si, de regula, ajutati si de protocolul prin care s-a infiintat Alianta D.A., liberalii si democratii au ajuns la puncte de vedere comune in urma negocierilor.

Mai greu de rezolvat prin negocieri par fi tensiunile induse intre cele doua partide de orgoliul performantei electorale a fiecaruia in parte si, mai ales, de razboiul – devenit fatis – declarat de presedintele Traian Basescu, premierului Calin Popescu Tariceanu.

Daca la toate acestea se adauga situatia dificila pe care o traverseaza, momentan, Coalitia aflata la guvernare (esecul schimbarii presedintilor Camerelor si valul grevelor), se poate spune ca stabilitatea Aliantei pare, acum, mai in pericol ca oricand.

Or tocmai dificultatile politice si sociale ale momentului si, mai cu seama, apropierea decisivului aprilie 2006, ar trebui sa intareasca unitatea, cel putin in actiune, a celor doua principale partide politice din arcul guvernamental.

In acest moment avem de-a face atat cu diferente de opinii pe patru proiecte de lege, pentru care s-a anuntat deja disponibilitatea politica pentru negocieri, cat si cu dispute de orgolii generate de ultimele declaratii politice ale vice-presedintelui PNL Ludovic Orban si de incapatanarea PD-ului in a-si mentine statutul de scut in jurul presedintelui Basescu.

„Coruptii nostri sunt deasupra coruptilor lor”

Patru proiecte de legi asupra carora liberalii si democratii au puncte de vedere mai mult sau mai putin diferite, se afla acum pe masa negocierilor dintre cele doua partide. Fara a provoca tensiuni in una sau alta dintre cele doua tabere, proiectele respective nu si-au gasit, inca, forma care sa fie unanim acceptata in interiorul Aliantei.

Cronologic, primul proiect este Legea Lustratiei, initiata de patru liberali: Mona Musca, Gheorghe Nicolaescu, Viorel Oancea si Adrian Cioroianu. Desi ambele partide par a sustine necesitatea unei asemenea legi, in negociere se afla probleme de detaliu.

„Inca nu am discutat punctual aceasta lege, dar nu sunt chestiuni insurmontabile”, a explicat stadiul negocierilor pe acest proiect de lege, deputatul PD Daniel Buda.

El sustine ca mai este necesar ca liberalii si democratii sa se puna de acord asupra lungimii perioadei pe care se va intinde lustratia, a functiilor si demnitatilor vizate de lustratie si asupra categoriilor de oameni care vor fi afectati de aceasta lege. „Nu exista un consens. Din pacate, discutiile se focalizeaza pe exemple, pe efecte, nu pe principii”, afirma deputatul PNL Mircea Pusca.

El acuza faptul ca se incearca modificarea legii in functie de oamenii care ar urma sa fie vizati de ea. „E o abordare paguboasa. In loc sa facem o lege ca o exprimare a unor principii, se judeca in functie de impactul asupra propriilor interese. Se gandeste la modul „coruptii nostri sunt deasupra coruptilor lor”, a declarat Pusca.

Cale de mijloc

Al doilea „punct nodal” este reprezentat de dimensiunile prerogativelor presedintelui in privinta solicitarii unui referendum national. „Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national”, se spune in art. 90 din Constitutia Romaniei.

Totul se invarte in jurul definirii „interesului national”. Actuala forma a Legii Referendumului stabileste o lista clar definita de domenii care ar fi de interes national si care, prin urmare, sunt singurele pentru care presedintele poate solicita referendum.

Sub presiunea respingerii de catre Curtea Constitutionala a primei variante a pachetului de Legi ale Justitiei, Guvernul a emis, in iulie, o Ordonanta de Urgenta care largea aria domeniilor respective. Intre timp, ordonanta a fost respinsa de Parlament, dar presedintele Basescu a uzat de dreptul de a o retrimite Parlamentului pentru analiza.

Intre a-i conferi presedintelui libertatea deplina in privinta deciziei asupra a ceea ce este sau nu de interes national si a-i stabili clar o lista cu domenii „de interes national”, se pare ca PNL si PD au gasit o cale de mijloc. Atat Buda, cat si Pusca au afirmat ca probabil va exista o lista cu exemplificari, fara ca aceasta sa fie, insa, limitativa pentru presedinte.

„Umblam la efecte, nu la cauze”

In luna septembrie, ambele partide au depus la Camera cate un proiect de lege impotriva migratiei politice la nivel local. In ambele variante, cu foarte mici diferente, consilierii locali sau judeteni care parasesc, intr-o forma sau alta, partidul pe lista caruia au candidat, isi pierd, automat, functia de consilier.

Proiectul democrat impune, in plus, si primarilor aceeasi conditionare, lucru cu care liberalii, cel putin deocamdata, nu sunt de acord. Daca Buda considera ca nici aceasta problema nu este insurmontabila, Pusca apara punctul de vedere liberal. „Nici pe aceasta lege nu s-a ajuns, inca, la un consens.

In opinia noastra, faptul ca primarul este ales uninominal, ar trebui sa-i asigure acestuia imunitate din acest punct de vedere. Dar si aici se manifesta buna traditie romaneasca de a umbla la efecte si nu la cauze”, a afirmat Pusca, sugerand ca migratia primarilor ar putea fi eliminata printr-o selectie mai riguroasa a candidatilor pentru functia de primar, in interiorul partidelor.

Bataie pe Registrul Comertului

In fine, ultimul „cui” legislativ a aparut odata cu depunerea proiectului Legii Camerelor de Comert si Industrie (CCI) din Romania de catre liberalii Ovidiu Silaghi si Viorel Arion. Punctul asupra caruia democratii nu sunt de acord cu liberalii este cel care prevede revenirea Registrului Comertului (RC) de la Ministerul Justitiei (MJ), la CCI.

Cum subiectul a fost dezvoltat intr-o editie anterioara a ZIUA de Cluj, nu revenim cu toate detaliile. In esenta, Buda sustine ca, datorita includerii RC in reforma Justitiei solicitata in rapoartele de tara, cel putin, pana in 2007, RC trebuie sa ramana la MJ, lucru care, spune el, ar fi fost acceptat si de catre liberali.

Pusca, in schimb, nu este de aceeasi parere. „RC nu tine de reforma Justitiei, tine de sistemul atasat pietei libere”, a afirmat el. Deputatul liberal recunoaste ca masura trecerii RC la MJ a fost impusa de rapoartele de tara din perioada cand RC se afla la CCI, care semnalau „unele incidente nedorite la CCI, motiv pentru care s-a considerat ca MJ nu poate renunta la control”.

„Personal as opta pentru un act de curaj. Atunci nu aveam statut de economie de piata functionala, acum il avem. Prin urmare, putem incerca sa readucem RC la CCI”, a mai spus Pusca.

Basescu ii incaiera

Principala sursa de tensiune intre liberali si democrati o constituie, insa, atacurile presedintelui Basescu la adresa premierului Tariceanu si replicile acide ale liberalilor indreptate spre locatarul de la Cotroceni.

Recunoasterea de catre procurorul general Ilie Botos a celebrului telefon primit de la Tariceanu, i-a inflamat pe liberali care i-au cerut imperativ presedintelui demiterea sa, la pachet cu cea a directorilor serviciilor secrete, SRI, SIE si STS si a presedintelui Curtii de Conturi.

„Demiterea lor este un atribut al presedintelui. El isi face evaluarile necesare si decide in consecinta”, a comentat, sec, Buda, solicitarea PNL. „In campanie ne-am plans de directorii PSD-isti corupti si am promis ca ii vom schimba. Noi nu facem altceva decat sa ii cerem presedintelui sa respecte promisiunile de atunci.

In privinta lui Ilie Botos, lipsa de performante a Parchetului este argument suficient pentru demitere”, este de parere Pusca. Cele mai recente paie pe foc au fost puse de vice-presedintele PNL Ludovic Orban, care nu s-a sfiit sa lanseze atacuri extrem de directe si de dure la adresa lui Basescu.

Deranjati peste masura, democratii, prin vocea presedintelui Boc, le-au cerut liberalilor sa-i puna botnita lui Orban, considerand ca acesta ar vorbi in nume propriu si nicidecum in numele partidului.

Drept raspuns, Tariceanu a afirmat, transant, ca absolut toate declaratiile lui Orban au fost facute in numele PNL si nu doar in nume propriu. „Refuz sa comentez declaratia lui Tariceanu”, au fost singurele cuvinte rostite de Buda referitor la raspunsul liberal oferit solicitarii democratilor. „Mi se pare excesiva si parerea domnului Boc. Aici e vorba de relatia dintre PNL si PD.

Orban se referea la o persoana apolitica prin lege, nu era un atac la adresa PD. Nu inteleg de ce PD simte nevoia sa fie avocatul presedintelui, eu cred ca domnia sa se poate apara si singur”, a comentat cererea PD, Pusca. El nu considera ca declaratiile lui Orban au fost atacuri la presedinte.

„Isi arata nerabdarea pentru punerea in practica a programului de guvernare al Coalitiei si a promisiunilor din campania electorala”, a explicat Pusca. Surprinzator, aceleasi argumente le-a folosit, ieri, si Boc, incercand sa justifice calificarea declaratiilor lui Orban ca atacuri nedrepte la presedinte, si acuzand PNL de „perceptie gresita” a relatiilor dintre cele doua partide.

„Atata vreme cat declaratiile si actiunile presedintelui Traian Basescu sunt in consonanta cu programul de guvernare si cu promisiunile din campania electorala, nu avem motive de suparare sau de tensiune”, a spus Boc. Miercuri, liderul grupului Aliantei D.A. din Senat, liberalul Puiu Hasotti a pus punctul pe i, aratandu-l cu degetul pe presedintele Basescu, singurul factor perturbator, in opinia sa, al relatiilor dintre PNL si PD.