Recep Erdogan reaprinde tensiunile cu Grecia și spune că Turcia e pregătită să construiască o bază navală în nordul Ciprului

Președintele turc Recep Erdogan a declarat că țara sa este pregătită să construiască o bază navală în Ciprul de Nord, teritoriu aflat sub ocupația Turciei, „dacă este necesar”, relatează Euractiv.

Erdogan a făcut comentariul duminică, în timp ce se întorcea cu avionul în Turcia. Cu o zi înainte el vizitase Ciprul de Nord, o entitate separatistă creată de Turcia în nordul țării insulare în 1974. Președintele turc a făcut această vizită oficială pentru a marca 50 de ani de la invazia care a dus la divizarea Ciprului.

„Dacă este necesar, putem construi o bază și structuri navale în nord”, a declarat el, citat de Anadolu, agenția de presă a statului turc. „Avem de asemenea marea”, a mai spus el.

În pofida unei normalizări recente a relațiilor cu Grecia după ani de tensiuni, Erdogan a acuzat acum guvernul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis că dorește la rândul său să construiască o bază navală în sudul Ciprului, zona locuită de ciprioții greci.

„Noi construim pe insulă clădirea președinției Ciprului de Nord și clădirea parlamentului. Ei construiesc o bază navală, noi construim o bază politică”, a spus el.

Președintele turc a salutat de asemenea prezența „prețioasă” sâmbătă pe insulă a lui Ozgur Ozel, liderul Partidului Republican din Turcia, cea mai mare formațiune de opoziție și continuatorul politicilor seculare ale lui Ataturk, fondatorul Turciei moderne.

Erdogan a declarat că vizita efectuată de Ozgur Ozel în nordul Ciprului demonstrează „unitatea” Turciei în ceea ce privește problema insulei divizate.

Comentariile lui Erdogan vin după ce vineri Parlamentul turc a adoptat o rezoluţie care cere o „soluție cu două state” în Cipru și „sfârşitul izolării inumane” a părţii de nord a Ciprului. Turcia este singura țară care recunoaște Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), denumirea entității separatiste.

Turcia acuză că populația din Ciprul de Nord este supusă „izolării, restricțiilor și embargourilor injuste”

Așa-zisa republică a fost proclamată în 1983, la nouă ani după intervenţia militară a forţelor turce pe insulă.

„În pofida rolului constructiv al părţii turce în procesul de negociere care durează de peste 50 de ani, nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza intransigenţei părţii greceşti”, au acuzat deputaţii turci. „În timp ce ciprioţii greci au fost recompensaţi cu aderarea la Uniunea Europeană, ciprioţii turci au fost supuşi la izolare, restricţii şi embargouri injuste şi inumane“, mai acuză rezoluția.

„Astăzi singura soluţie pentru Cipru este recunoaşterea egalităţii suverane şi a statutului internaţional” al părţii turce a insulei, conchid deputaţii turci, făcând apel la „o soluţie cu două state, singurul mod de a garanta stabilitatea şi o pace durabilă în regiune”.

Președintele Erdogan avansase el însuși în 2021 și cu alte ocazii o „soluție cu două state” recunoscute internațional în Cipru, mutare respinsă de Washington.

Moartea fostului secretar american de stat Henry Kissinger în noiembrie anul trecut a declanșat un val de bucurie în rândul ciprioților greci, care consideră că el a fost cel care a convins guvernul de la Washington să nu se opună invaziei Turciei.

Turcia a capturat în 1974 în jur de o treime din teritoriul Ciprului și a expulzat 160.000 de ciprioți greci din teritoriile pe care le-a ocupat. Ultimele discuții privind o eventuală reunificare s-au prăbușit în 2017.