Pe cine vrea să ducă Donald Trump cu el la Davos într-un moment de tensiune maximă pe scena internațională
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, și secretarul Energiei, Chris Wright, i se vor alătura președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos au declarat pentru Reuters un oficial american și o sursă familiarizată cu planurile în contextul tensiunilor majore dintre Washington și alte cancelarii occidentale.
Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, și emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, vor face de asemenea parte din delegația planificată, au precizat sursele. Oficialul american afirmă că din delegația SUA vor face parte inclusiv responsabilul administrației Trump pentru sectorul crypto, David Sacks și șeful politicii Casei Albe în domeniul științei și tehnologiei, Michael Kratsios.
Trump va participa în persoană la reuniunea anuală din acest an a Forumului Economic Mondial, după ce anul trecut s-a adresat participanților prin legătură video, la patru zile după revenirea la Casa Albă pentru un al doilea mandat.
Reuniunea din Elveția este programată pentru perioada 19–23 ianuarie.
Trump a declarat miercuri într-un mesaj distribuit pe rețeaua sa de socializare Truth Social, că intenționează să discute în discursul său de la eveniment noi propuneri privind locuințele și accesibilitatea acestora.
În discursul de anul trecut, el a cerut OPEC reducerea prețurilor la petrol și scăderi ale ratelor dobânzilor, avertizând liderii globali din mediul de afaceri și din politică faptul că se vor confrunta cu taxe vamale dacă își vor produce bunurile oriunde în afara Statelor Unite.
Ultimele mutări ale SUA au inflamat scena politică internațională
Aducerea lui Nicolas Maduro în SUA în urma unei operațiuni militare, pentru a fi deferit justiției americane, a fost criticată în termeni duri de China și alte state care de regulă trimit anual reprezentanți importanți la Davos.
Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres a transmis la rândul său că este „profund alarmat” de acţiunea militară a Statelor Unite în Venezuela, care creează „un precedent periculos”.
Dacă intervenția SUA pentru a-l captura pe Maduro a fost comentată cu precauție de UE și lideri ai statelor membre, ultimele declarații ale președintelui SUA și ale unor membri de rang înalt ai administrației sale privind Groenlanda au declanșat alarmă la Copenhaga și în cancelariile europene.
Achiziționarea insulei „este un lucru pe care președintele și echipa lui de securitate națională îl discută activ”, a reiterat miercuri Casa Albă.
Trump, care dorește de mult timp să achiziționeze Groenlanda pentru resursele minerale ale insulei, a creat tensiuni cu statele membre NATO, neexcluzând posibilitatea de a prelua teritoriul cu forța.
Groenlanda, prin legătura ei cu Danemarca, este considerată parte a NATO.
„Toate opțiunile sunt întotdeauna pe masa președintelui Trump, în timp ce evaluează ce este mai convenabil pentru interesele Statelor Unite”, le-a spus reporterilor Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferințe de presă. „Vreau să subliniez că prima opțiune a președintelui a fost întotdeauna diplomația”, a mai spus însă aceasta.
Președintele Germaniei a lansat un atac dur la adresa administrației Trump
Președintele german Frank-Walter Steinmeier, a criticat dur politica externă a Statelor Unite sub noua administrație a președintelui Donald Trump și a îndemnat lumea să nu permită ca ordinea mondială să degenereze într-un „bârlog de tâlhari”.
În declarații neobișnuit de ferme, care păreau să facă referire la ultimele acțiuni ale SUA, Steinmeier a spus că democrația globală este atacată ca niciodată până acum. Deși rolul președintelui german este în mare parte ceremonial, cuvintele sale au o anumită greutate, iar el are mai multă libertate de a-și exprima opiniile decât politicienii.
Descriind anexarea Crimeei de către Rusia și invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina drept un moment de cotitură, Steinmeier a spus că comportamentul de acum al Statelor Unite reprezintă o a doua ruptură istorică.
„Apoi mai este și prăbușirea valorilor din partea celui mai important partener al nostru, SUA, care a contribuit la construirea acestei ordini mondiale”, a declarat Steinmeier în cadrul unui simpozion ce a avut loc târziu miercuri seara.
„Este vorba despre a împiedica lumea să se transforme într-un bârlog de tâlhari, în care cei mai lipsiți de scrupule iau orice doresc, în care regiuni sau țări întregi sunt tratate ca proprietatea câtorva mari puteri”, a spus el.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat la rândul său luna trecută că Europa trebuie să devină mai puțin dependentă de Statele Unite, el răspunzând astfel direct la schimbarea strategică a Washingtonului în timpul noului mandat al președintelui Donald Trump.
Emmanuel Macron denunță „noul colonialism” al SUA
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat joi cu vehemență „noul colonialism și noul imperialism” din relațiile internaționale, vizând în special politica externă a lui Donald Trump, despre care a spus că „se îndepărtează treptat” de anumiți aliați și „se eliberează de regulile internaționale”.
Președintele francez Emmanuel Macron a criticat administrația Trump, spunând că aceasta a sfidat ordinea globală bazată pe reguli atunci când l-a înlăturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și a reînnoit amenințările de anexare a Groenlandei, scrie Reuters.
Deși a criticat atât China și „agresivitatea sa comercială din ce în ce mai dezinhibată”, cât și Rusia, „putere destabilizatoare” în Ucraina, comentariile sale referitoare la Statele Unite au fost cele mai importante.
„Statele Unite sunt o putere globală care se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi și se eliberează de regulile internaționale pe care le promova odinioară”, a declarat Macron în cadrul discursului său anual privind politica externă.
Macron a folosit discursul pentru a descrie o imagine a puterilor globale prădătoare care caută să împartă lumea în sfere de influență, cu SUA dominând emisfera vestică în conformitate cu așa-numita „Doctrină Donroe”.
„Evoluăm într-o lume a marilor puteri, unde există o tentație reală de a împărți lumea”, a spus el. „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, și uneori în ultimele zile, nu diminuează această evaluare”, a adăugat Macron.
În discursul său anual în fața ambasadorilor francezi, Macron a susținut, ca răspuns la această „lume în dezordine”, ceea ce el a numit un „multilateralism eficient”.
„Refuzăm noul colonialism și noul imperialism”, dar „refuzăm și vasalizarea și defetismul”, a spus liderul francez.
Președintele francez a fost inițial criticat pentru reacția sa conciliantă la înlăturarea lui Maduro. El a scris că Venezuela „nu poate decât să se bucure” de plecarea acestuia, fără să menționeze dacă metoda SUA a încălcat dreptul internațional.
Inclusiv Elveția a amintit administrației Trump de un principiu al Dreptului internațional
Inclusiv Elveția, care organizează anual Forumul Economic Mondial de la Davos și este cunoscută pentru neutralitatea sa, a transmis într-o poziționare rară că orice modificare a statutului Groenlandei necesită consimțământul Danemarcei și al Groenlandei.
Solicitat miercuri să-și exprime poziția cu privire la recentele declarații ale oficialilor guvernului american referitoare la Groenlanda, Ministerul Afacerilor Externe al Elveției a afirmat că nu comentează afirmațiile guvernelor străine.
Însă ministerul a adăugat într-un comunicat: „Conform dreptului internațional, Groenlanda aparține Danemarcei și are un statut cu autonomie extinsă. Orice modificare a acestui statut necesită consimțământul atât al Danemarcei, cât și al Groenlandei”.
Elveția este o țară neutră, acest principiu reprezentând o politică externă de lungă durată a autorităților de la Berna. Totuși, sub presiunea conflictului din Ucraina, Elveția a adoptat sancțiuni economice dure împotriva Rusiei, un pas semnificativ față de neutralitatea ei tradițională, arătând astfel că este deschisă la flexibilitate în aplicarea conceptului.
Șefii de guvern din Spania, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia și Danemarca au publicat marți o declarație comună în care subliniază că Groenlanda „aparține poporului său” și că numai Danemarca și Groenlanda pot „decide” asupra chestiunilor care privesc ambele teritorii.
INTERVIURILE HotNews.ro