Santieristi romani neplatiti si ramasi fara acoperis, la Frankfurt: Ne simtim abandonati
O vreme, oamenii si-au asteptat rabdatori salariul. Saptamana trecuta insa, cateva zeci de muncitori in constructii romani au aflat ca firma de subantrepriza care i-a angajat nu mai vrea sa dea bani. In plus, unii dintre ei au ramas fara acoperis, deoarece compania Kaczor Bauunternehmen GmbH din Offenbach nu a platit,de cateva luni,chiria pentru locuintele unde erau cazati. Joi 21 mai, oamenii au iesit la protest in strada. „Pai, nu stim unde o sa dormim. Poate in parc”, zice Mihai Baltariu, televiziunii din Hessen. „Ne ajutam reciproc, cum putem. Unii dintre noi aduna sticle. Insa nu ne merge bine. Ne simtim abandonati”, adauga el.
Videoreportajul poate fi accesat aici.
In total, firma ar datora plati salariale in valoare de 200.000 de euro, relateaza Hit Radio FFH. lDintre acestea, 45.000 de euro doar celor 22 de muncitori romani iesiti joi in strada. In total, pe santier ar fi 54 de angajati. Estimarea apartine sindicatului german in constructii IG Bau, care s-a implicat in caz. „E un scandal”, a afirmat Johannes Schader, de la IG Bau. La actiunile de protest ale celor in total peste cincizeci de muncitori de pe santierul din Hattersheimer Strasse ar fi venit vineri, sa vada despre ce este vorba,si primarul general al Frankfurt-ului, Peter Feldmann, mai scrie FFH.de.
Compania KaczorBauunternehmen GmbH este subcontractor pe un santier de constructii din strada Hattersheimer nr. 21-37, din Frankfurt am Main, unde se construiesc patru imobile cu 182 de apartamente. Firma ar avea sediu si in Romania, spun muncitorii de pe santier. La registrul comertului din Bucuresti, Kaczor Constructii srl este inregistrata din 2008, cu sediul in sectorul 1 si obiect de activitate „lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale”.
Firma vizata n-a facut inca declaratii, iar Frankfurter Rundschau online relateaza ca sefii firmei s-ar fi „dat la fund”. Ion B., muncitor pe santier, a declarat publicatiei citate ca „Patronul a disparut”. Nu stim daca este vorba despre „un patron” sau „o patroana”, caci in registrul comertului din Germania, este inregistrata pe aceasta pozitie din firma KaczorBauunternehmen GmbH, Wioletta Kaczor, o persoana cu nume polonez.
In afara de sindicatul german de profil, muncitorii romani mai au un loc unde se pot adresa in cazul unor litigii de munca. Proiectul DGB Faire Mobilität acorda consiliere si ajutor in probleme legate de conditiile de munca si salarizarea corecta in Germania, a angajatilor din statele Europei centrale si de Est, dupa cum indica portalul Faire Mobilitaet.de. Proiectul este finantat de Ministerul Federal al Muncii si Problemelor Sociale din Germania, ca si prin Fondul Social European. Punctele sale de lucru sunt in Berlin, Hamburg, Dortmund, Frankfurt am Main, München, Stuttgart.
In primavara anului trecut, Faire Mobilität s-a implicat intr-un litigiu de munca asemanator, soldat cu o intelegere amiabila si o compensatie salariala de 100.000 de euro din partea firmeide antrepriza generala Max Bogl, pentru cei cincizeci de constructori romani reclamanti. Si atunci, in ecuatia angajarilor de muncitori pe santier a fost implicata o firma din Romania, S.C. K&T Construct Germarom S.R.L., din Tecuci. Despre caz am relatat in detaliu, pentru Hotnews, in martie 2014.
Iar in aprilie 2013, am relatat despre cazul muncitorilor neplatiti si umiliti de la Bostalsee. Cazul de atunci a ajuns la procuratura, care a anchetat pentru presupus trafic de forta de munca, inselaciune, neplata asigurarilor sociale la stat, dar si „antreprenoriat de forma”, caci muncitorii au fost obligati sa se declare persoane fizice autorizate, neprimind de la firma contracte de angajare.
In actualul litigiu de munca, muncitorii romani se pare ca au stiut deja la cine sa apeleze. Letitia Matarea-Türk de la DGB-Projekt Faire Mobilität din Frankfurt a declarat ca acestia au contactat-o in cursul zilei de marti, 19 mai. Impreuna cu IG Bau, au fost organizate protestele de pe santierul din strada Hattersheimer. „Vineri s-au inregistrat primele succese“, dupa cum a declarat seful de sindicat pe landul Hessen, Hans-Joachim Rosenbaum.
E vorba de vizita la locul protestului a primarului general al Frankfurt-ului, Peter Feldmann (SPD). Acesta i-ar fi asigurat pe protestatari de solidaritatea sa si le-ar fi oferit solutia cazarii provizorii intr-un centru social de urgenta, din Ostpark. „Este important ca oamenii sa ramana pe loc“, a explicat Letitia Matarea-Türk. „Daca ei sa intorc in Romania, nu mai au sanse sa-si primeasca banii”.
Sindicatul din constructii considera ca, in situatia data, firma de antrepriza generala d&b Bau GmbH, contractoarea lucrarii, trebuie sa plateasca salariile restante. Pana acum, aceasta n-a oferit presei punctul sau de vedere, insa vineri ea s-ar fi aratat dispusa la o discutie preliminara cu IG Bau.
Matarea-Türk de la Faire Mobilität a declarat ca ar fi in total peste 300 de muncitori ai firmei Kaczor Bauunternehmer GmbH din Offenbach, in situatia celor de la Frankfurt. Este vorba de trei santiere din zona Rhein-Main, dar si de altele, din Germania. Desi contractorul general nu are, in general, vina neplatii slariilor, Matarea-Türk considera ca acesta ar trebui ca, inainte de a da lucrarile in subantrepriza, sa ia referinte mai solide despre subantreprenor. Aceasta ar costa insa mai mult, defavorizand principalul contractor in licitatia pe proiect.
Pentru moment, sindicatul IG Bau trateaza in numele a 40 de angajati de pe santier. Termenul de negociere cu contractorul general de proiect, d&b, este fixat pana in 27 mai. „Daca d&b nu plateste, vom fi nevoiti sa mergem in instanta“, a declarat pentru fr-online, Matarea-Türk de la Faire Mobilität.
Si in cazul anterior de la Frankfurt, din martie anul trecut, tot firma de antrepriza generala, si anume Max Bogl, a platit „oalele sparte“ de subantreprenor. Ne intrebam daca aceasta e o metoda, un risc calculat in castigarea unor licitatii si de ce, in general, acesti subantreprenori „fantoma“ scapa basma curata, atat in Germania, cat si in Romania.
O sursa informata in domeniu mi-a precizat anul trecut ca ar fi vorba de „o caracatita“ din constructii, al carui cap e in Germania, actionand din umbra, demult. Poate sa fie asa, pot sa fie mai multe caracatite, nu neaparat cu origini romanesti. Cert este ca, de aproape doua decenii, santieristii romani din Germania au intrat regulat „in belele“, fie cu discriminari salariale, fie cu neplati, fie cu munca la negru. Acum insa, cei aflati in legalitate stiu ca au drepturi si se pot adresa unor institutii germane (daca nu romanesti), unde cineva chiar se ocupa de problemele lor.