Sari direct la conținut

Max Bahr, firma-fiica a Praktiker este trasa si ea in insolventa

HotNews.ro

Dupa insolventa de acum doua saptamani a companiei germane Praktiker, firma sa fiica Max Bahr se duce si ea de rapa. Desi au existat sperante ca Max Bahr va supravietui dezastrului, iata ca minunea nu s-a intamplat. Conducerea firmei de bricolaj si alte produse pentru casa a inaintat joi cererea de deschidere a procedurii de insolventa, la tribunalul din Hamburg. Max Bahr e supraindatorata si in criza de bani lichizi. In plus, unul dintre asiguratorii sai de marfa nu mai e dispus sa acopere costurile livrarilor de la furnizori. Astfel, centrele de desfacere ale Max Bahr raman descoperite.

132 de magazine are Max Bahr in Germania si, pana saptamana trecuta, era pe post de ‘drapel’ al concernului Praktiker. O serie dintre centrele de desfacere ale Praktiker s-au ‘ingalbenit’, in sensul culorii prin care se incerca o schimbare de imagine a firmei-mama, dupa fiica Max Bahr. S-a incercat astfel scoaterea Praktiker din segmentul ‘produselor ieftine’ si al fatalului discount de 20%. Insa noul look n-a ajutat. Astfel, atat cele 169 de centre Praktiker din Germania, cat si cele 132 care functioneaza sub sigla Max Bahr sunt acum in insolventa. In Germania si in strainatate, concernul Praktiker are cca 18.000 de angajati, iar Max Bahr cca 3.700.

Insolventa are ca prim scop restructurarea companiei si asanarea acesteia. In general, astfel de masuri aduc, in primul rand, importante reduceri de personal. Telul principal al concernului notat la bursa, Holding Praktiker AG, a fost – dupa declaratiile conducerii acestuia -, sa vanda reteaua de magazine de bricolaj ca intreg, unui investitor. Iar in sensul acesta ar fi fost cativa interesati, si din Asia. Chiar companii concurente, ca Obi, Hornbach si Hagebau si-ar fi manifestat dorinta de negociere, insa doar pentru anumite filiale ale Praktiker, si nu pentru ‘intregul pachet’.

Ca motive pentru insolventa declarata acum doua saptamani a firmei Praktiker, analistii economici au indicat factorul extern, de suprasaturarea pietelor de bricolaj, mai ales in conditii de criza financiara si economica, dar si o serie de factori interni: ‘fatalul 20% rabat‘ (o politica de preturi mici nesustenabila pe termen lung), lipsa diversificarii sortimentului de marfuri in functie de noile cerinte ale clientelei, ca si greseli in managementul firmei si asperitati intre actionari.

La Max Bahr, care oferea si un puternic sortiment pentru gradinarit, din cauza iernii grele si prelungite din Germania, acest sortiment pur si simplu nu s-a vandut la timp, creind gauri largi in marja de lichiditate a firmei.

Max Bahr a fost considerata „perla”din reteaua de retail a Praktiker. Insa, in timpul din urma, si ea a suferit pierderi: in anul 2012, pierderile operative au fost de 14,5 milioane de euro. Cu un an inainte, minusul a fost si mai accentuat, de 20,9 milioane euro. Desi explicatia a fost initial ca pierderile ar fi „efecte speciale” ale restructurarii, adevarul isi are explicatia si undeva mai sus. Dintr-o solida firma hamburgheza, Max Bahr a intrat in vartejul Praktiker, al lansarii concernului la bursa si al unor vertijuri pe linie de management si actionariat.

Nu e neobisnuit ca, la insolventa firmei-mama, si restul firmelor din concern sa fie trase in abis. In cazul Max Bahr, s-a insistat acum doua saptamani pe faptul ca aceasta nu e vizata de insolventa. Insa desi multe filiale ale Praktiker au fost rebotezate Max Bahr – 54 din septembrie 2012, carora le-ar fi urmat, in conditii de normalitate a activitatii, inca 70 in anii urmatori -, transferul modelului de afaceri nu s-ar fi putut produce niciodata in intregime, considera unii experti.

„Conceptele celor doua firme sunt prea diferite. Multi clienti si multe milioane de euro se vor pierde”, a apreciat Jochen Hiemayer, seful compartimentului Retail de la firma de consultanta Accenture, pentru Abendblatt.de.

La aceasta neconcordanta paguboasa s-a adauga faptul ca Max Bahr, firma fondata in 1879, este o marca de notorietate in nordul Germaniei, insa aproape necunoscuta in sudul tarii, ca si in strainatate.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro