Deprecierea dolarului si pretul petrolului vor incetini cresterea economica mondiala

Saptamana trecuta, dolarul a cunoscut o noua depreciere record fata de principalele valute. In raport cu euro, moneda americana a atins un nivel minim de 1,3074 dolari pentru 1 euro, cea mai scazuta cotatie de la lansarea euro. Dupa ce a inregistrat un minim, in luna februarie, dolarul a dat semne de redresare.

Ingrijorarea generala a investitorilor cu privire la marimea deficitului de cont curent al Statelor Unite a determinat reluarea trendului descrescator al monedei americane.

Evolutia dolarului american a generat la sfarsitul saptamanii trecute reactii din partea oficialilor europeni.

Dupa ce, in urma cu o luna, oficialii europeni considerau ca aprecierea euro reprezinta o parghie pentru spatiul euro de a contracara efectele cresterii pretului petrolului pe piata internationala, acestia isi exprima acum ingrijorarea fata de efectele pe care aprecierea excesiva a euro le va avea cu siguranta in veniturile companiilor europene.

Deprecierea dolarului va face ca importurile de produse din celelalte state sa devina mai scumpe. Cum piata americana reprezinta cea mai mare piata de desfacere pentru produsele care provin din Europa si Asia este de inteles ingrijorarea oficialilor europeni, avand in vedere ca exporturile europene reprezinta un element important pentru cresterea economica din zona euro.

Economia Germaniei, a treia mare economie din lume, va fi afectata direct de scaderea exporturilor, cu efecte asupra intregii zone euro. Raportul dintre exporturi si consumul intern este unul care defavorizeaza in acest moment economia Germaniei.

In conditiile in care cheltuielile de consum au crescut in ultimii doi ani cu numai 0,1 % este putin probabil ca o reducere a exporturilor sa poata fi compensata de o crestere a consumului intern.

In ceea ce priveste investitiile, Germania se confrunta in ultimii ani cu o diminuare a acestora in principal din cauza faptului ca marile companii s-au orientat spre mutarea unei parti importante a productiei industriale in state care ofera conditii mai convenabile din punct de vedere fiscal si al fortei de munca.

Toate aceste lucruri nu pot decat sa duca la o micsorare a veniturilor muncitorilor germani, reducerea numarului de locuri de munca, toate acestea coroborate cu o crestere a pretului carburantilor care musca din veniturile destinate consumului.

In pofida declaratiilor presedintelui Bush cu privire la revenirea unui dolar puternic, presiunea unui deficit de cont curent asupra monedei americane se va mentine, determinand o continua depreciere a dolarului.

Angajametele oficialilor americani pentru reducerea deficitului la jumatate pana in anul 2009 nu lasa nici o indoiala asupra evolutiei imediate a cotatiei dolarului fata de principalele valute. Declaratiile potrivit carora actualul raport de schimb reprezinta efectul fundamentelor economice la nivel global conduc la concluzia ca dolarul va continua trendul descrescator din ultimii doi ani.

Deprecierea dolarului determina acum un risc enorm pentru bancile centrale care si-au pastrat rezervele in dolari. Presedintele FED atrage atentia asupra unui pericol mare fata de concentrarea riscului prin acumularea de rezerve denominate in dolari.

Concentrarea riscului la care face referire presedintele FED devine astfel cea mai mare problema pentru bancile centrale care si-au pastrat „ouale intr-un singur cos”. Printr-o politica a dolarului ieftin se transfera practic problemele economiei americane asupra creditorilor, adica asupra celor care detin rezerve in dolari si bonuri de tezaur emise de Trezoreria SUA.

Influenta deprecierii dolarului isi face simtita prezenta si pe piata metalelor pretioase. Pretul aurului a crescut la maximul ultimilor 16 ani, ajungand la 447S/uncie. Acesta reprezinta o optiune pentru diversificarea riscului financiar.

In ciuda faptului ca exista alte posibilitati de dispersie a riscului prin aparitia euro sau prin alte active, doua treimi din rezervele externe sunt pastrate in dolari si bonuri de tezaur. Numai Japonia si China detin peste un trilion de dolari ca rezerve, acest lucru fiind determinat si de intentia acestor tari de a face competitive produsele lor pe piata americana.

Japonia, prin interventii repetate, a tinut yenul depreciat intervenind prin cumparare de dolari in suma de peste 300 de miliarde de dolari in ultimul an. China, prin mentinerea, din anul 1990, a unei paritati fixe fata de dolar de 8,28 yeni, a beneficiat de un avantaj comercial care a generat o parte importanta din deficitul comercial al SUA.

Piata americana este sufocata de produse chinezesti care se vand la preturi cu mult sub pretul de cost al produselor americane.

Pe langa faptul ca, prin deprecierea dolarului se ajunge la o scumpire a importurilor pe piata americana, firmele americane cu deschidere spre exterior vor beneficia de avantaje prin ieftinirea exporturilor, imbunatatirea competitivitatii lor pe piata externa determinand cresterea vanzarilor si a profiturilor acestora.

Avand in vedere noile evolutii de pe pietele internationale, Fondul Monetar International si-a revizuit din nou, previziunile in ceea ce priveste cresterea economica globala pentru anul 2005.

Aceasta previziune pentru cresterea economica mondiala a fost revizuita la sfarsitul lunii septembrie de la 4,3% la 4%, atitudine motivata de cresterea pretului petrolului si deficitul mare al contului curent al SUA. Acesta a atins nivelul de 412 miliarde de dolari la sfarsitul anului fiscal care se termina la 30 septembrie.

Fenomenul nu va ramane fara implicatii economice asupra celorlalte economii, printre care si Romania.

Reducerea cererii mondiale din cauza incetinirii cresterii economice va afecta fara indoiala si economiile mici ale lumii. Exporturile Romaniei pot fi afectate ca urmare a reducerii consumului din spatiul euro. Cum va raspunde economia Romaniei la noile evolutii mondiale depinde in mare masura de politica adoptata de BNR.

Este posibil sa asistam, in noile conditii, la o schimbare a politicii valutare. Aprecierea leului si reducerea cererii externe poate afecta negativ balanta comerciala a Romaniei, care este deja ingrijoratoare. Vazut prin prisma competitivitatii economice si a noilor conditii impuse de aderarea la UE, leul romanesc nu este asa de puternic cum pare.