Activiștii cer Olandei să plătească despăgubiri descendenților sclavilor, la 161 de ani după ce a abolit sclavia

Olanda celebrează luni 161 de la data când a abolit sclavia pe fondul acuzațiilor activiștilor că scuzele prezentate recent de autorități nu sunt suficiente pentru a contrabalansa prejudiciile produse de folosirea sclavilor și că este nevoie de reparații sub formă de plăți, relatează Reuters.

În luna decembrie a anului trecut Mark Rutte, cel mai longeviv premier din istoria Olandei, și-a cerut oficial scuze în numele statului olandez pentru rolul acestuia în comerțul transatlantic cu sclavi.

„Timp de secole statul olandez și reprezentanții săi a permis și stimulat sclavia și au profitat de pe urma acesteia (…) Este adevărat că nimeni de astăzi nu poartă o responsabilitate personală pentru sclavie, însă statul olandez poartă responsabilitatea pentru suferința imensă care le-a fost cauzată celor luați în sclavie și descendenților lor”, a transmis el atunci în cadrul unui discurs televizat adresat națiunii.

Comentariile sale au venit după ce în luna iunie regele Willem-Alexander al Olandei a prezentat la rândul său scuze oficiale pentru rolul olandezilor în comerţul cu sclavi.

Olanda a devenit o mare putere colonială după secolul al XVII-lea, deţinând teritorii în întreaga lume, iar comercianţii olandezi de sclavi au traficat peste 600.000 de persoane. Regele Willem-Alexander a numit această practică o „oroare” și și-a cerut scuze că predecesorii săi din familia regală nu au făcut nimic pentru a o opri.

Însă guvernul olandez a exclus posibilitatea de a plăti reparații descendenților sclavilor, anunțând în schimb crearea unui fond de 200 de milioane de euro pentru a susține inițiative sociale în Olanda, Caraibele Neerlandeze și Surinam, unde țara a avut colonii.

Guvernul olandez vrea să remedieze greșelile trecutului prin inițiative și programe sociale

Guvernul olandez a declarat într-un comunicat publicat vinerea trecută că acest fond îi va ajuta pe descendenții africanilor luați în sclavie, dar și alte grupuri de persoane, cu obiectivul de a contracara „efectele rele ale trecutului asupra prezentului”.

Agenția Reuters amintește că idea de a plăti reparații directe descendenților sclavilor are o istorie îndelungată, dar că ea rămâne profund controversată până în ziua de azi. Cu toate acestea, ea prinde tot mai mult având la nivel mondial.

Barryl Biekman, un activist care este de decenii în prima linie a mișcării care cere reparații pentru descendenții sclavilor olandezi, afirmă acum că scuzele oficiale din partea Olandei trebuie urmate de măsuri concrete care să abordeze problemele cu care se confruntă persoanele de culoare.

„Ei și-au cerut scuze dar nu vor să se uite la sistemele care ne țin la pământ”, a declarat el, indicând în acest sens diferențele de pe piața muncii, din sistemul de educație și cele privind accesul la servicii medicale.

Linda Nooitmeer, președinta Institutului Național pentru Studierea Sclaviei Olandeze și a Moștenirii Sale (cunoscut în Olanda după acronimul NiNSee), spune că scuzele prezentate de oficialii olandezi au părut sincere, dar descrie ceea ce a urmat ca fiind „dulce-amar”.

„Dulce deoarece tăcerea din jurul istoriei sclaviei în Olanda a fost ruptă complet… dar NiNSee simte nevoia unor politici economice specifice”, afirmă Nooitmeer.

„O consecință a istoriei sclaviei este exploatarea prin care trec [acum] persoanele cu rădăcini africane”, mai afirmă ea.

Reparațiile pentru descendenții sclavilor, un subiect controversat

Oponenții plăților care să fie făcute descendenților sclavilor argumentează că stabilirea unor sume corecte este prea complexă deoarece este imposibil de stabilit în ce măsură ei sunt afectați în ziua de azi de evenimente care s-au petrecut cu secole în urmă.

Un alt argument invocat des este că nu este corect ca persoanele din ziua de azi să achite prin taxele și impozitele plătite reparații pentru nedreptăți istorice pentru care nu sunt în niciun fel responsabile.

Unii argumentează de asemenea că inclusiv discuțiile avute pe acest subiect pot duce la o polarizare politică mai mare și câștiguri electorale pentru dreapta radicală, cum s-a întâmplat recent inclusiv în Olanda.

Activistul Biekman cere însă înființarea unei comisii „pentru adevăr”, care să analizeze posibilitatea de a acorda reparații directe.

Regatul Olandei este alcătuit până în prezent de Țările de Jos și câteva insule din Caraibe, printre care Aruba și Sint Maarten.

Rhoda Arrindell, o activistă care militează pentru independența Sint Maarten, susține că scuzele oficialilor olandezi sunt „incomplete” atât timp cât insulele rămân parte din Olanda și statul olandez nu plătește pentru a repara subdezvoltarea lor economică, pe care o atribuie colonialismului.

Arrindell afirmă că fondul de 200 de milioane de euro creat de statul olandez ar trebui să fie „avansul pentru o factură mai mare de reparații”.

„Cum te poți gândi că tu comiți crima, recunoști crima (prin scuze) iar apoi decizi care va fi pedeapsa? Acest lucru ni se pare mai degrabă oribil”, susține ea.