Aliații NATO se reunesc la un summit important și simbolic, cu ochii pe Ucraina și cu gândul la Trump. Ce urmărește România
Liderii celor 32 de state membre ale NATO se întâlnesc marți la Washington la un summit al alianței transatlantice în care sprijinul pentru Ucraina ocupă cel mai important loc pe agendă. Reuniunea vine într-un moment tensionat, în care alianța militară se confruntă cu amenințări existențiale din exterior și din interior, scriu Reuters și Associated Press.
Summitul care marchează cel de-al 75-lea an de existență al NATO începe marți la Washington și aduce la un loc cel mai mare număr de state membre din istoria alianței militare: 32, după sosirea Finlandei și Suediei.
Momentul nu este unul de sărbătoare însă.
Dacă războiul Rusiei din Ucraina, provocările reprezentate de o Chină din ce în ce mai asertivă și conflictul Israel-Hamas din Gaza nu erau suficiente pentru a genera anxietate, angajamentul unor membri-cheie de a-și apăra aliații este și el pus acum sub semnul întrebării.
Pe de o parte, există temeri serioase cu privire la capacitatea președintelui Joe Biden de a-l învinge în noiembrie pe scepticul NATO Donald Trump.
Pe de altă parte, țările din Europa se confruntă și ele cu propriile lor probleme, cu o creștere a populismului de extremă dreaptă, în special în Franța și Ungaria, care amenință ceea ce a fost un pilon de bază al securității și stabilității de după cel de-al Doilea Război Mondial.
În tot acest timp, Ucraina are nevoie disperată de ajutorul aliaților săi. Vestea bună pentru Kiev este că îl va primi – inclusiv sub forma unor sisteme Patriot – deși Ucraina nu va căpăta și o invitație clară de aderare la alianța militară, ceea ce și-ar fi dorit.
Pentru România, summitul este un moment de a milita pentru consolidarea flancului estic și pentru susținerea Republicii Moldova.
Vulnerabilitatea NATO
În multe privințe, alianța nu a părut niciodată mai puternică. După invazia Rusiei în Ucraina, NATO a câștigat încă doi membri – Suedia și Finlanda – ajungând la un total de 32. În același timp, membrii din Europa Centrală și de Est mai apropiați de granițele Rusiei – statele baltice, Polonia și Republica Cehă – și-au sporit sprijinul pentru Ucraina și NATO ca instituție.
Dar NATO și-a arătat în același timp fragilitatea. Politicile sale trebuie să fie adoptate prin consens, iar tulburările politice din fiecare țară în parte împiedică luarea deciziilor în viitor.
Se așteaptă ca liderii NATO să își reafirme încă o dată politica „ușilor deschise”, conform căreia orice țară care îndeplinește condițiile poate deveni membră. Însă Ucraina nu va fi invitată formal să se alăture alianței.
Cheltuielile de apărare au fost una dintre cele mai mari nemulțumiri ale lui Trump cu privire la NATO, el sugerând în mod repetat că SUA nu ar apăra țările care nu îndeplinesc obiectivul convenit de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare.
Oficialii NATO au subliniat totuși o creștere semnificativă – la 23 – a numărului de aliați care respectă acest angajament. Se așteaptă ca, în timpul summitului, alți câțiva să declare că îndeplinesc acest standard.
Perspectiva unui al doilea mandat al lui Trump îi sperie pe mulți dintre membrii NATO, având în vedere criticile frecvente ale acestuia la adresa alianței transatlantice.
Un purtător de cuvânt al campaniei Trump a observat însă că aceste temeri nu sunt justificate.
„Am avut patru ani de pace și prosperitate sub președintele Trump, dar Europa a văzut moarte și distrugere sub Obama-Biden și acum mai multă moarte și distrugere sub Biden. Președintele Trump i-a făcut pe aliații noștri să își mărească cheltuielile NATO cerându-le să plătească”, a spus acesta.
Va fi Ucraina invitată să adere la NATO? Nu încă
Pentru Kiev, summitul va reprezenta un moment de reasigurare a unei alianțe vitale pentru războiul său cu Rusia.
În ultimul an, mulți aliați NATO au semnat propriile acorduri de securitate cu Ucraina pentru a oferi garanții de asistență pe termen lung Kievului, pentru a se apăra de Rusia și pentru a preveni posibile atacuri viitoare.
Rusia a înregistrat câștiguri semnificative pe câmpul de luptă în ultimele câteva luni, pe fondul întârzierilor Congresului SUA în aprobarea ajutorului militar american. Acestea au fost depășite, iar un nou pachet de mai multe miliarde de dolari este așteptat să fie anunțat săptămâna aceasta.
Însă obiectivul Ucrainei este aderarea la NATO, care ar plasa-o sub umbrela de securitate colectivă a alianței prevăzută de articolul 5, care obligă ceilalți membri să îi ia apărarea în caz de atac. Aderarea este însă foarte puțin probabilă în timp ce conflictul este încă în desfășurare.
La summitul de la Vilnius, Lituania, de anul trecut, liderii NATO au declarat că „viitorul Ucrainei este în NATO” și și-au reafirmat angajamentul față de o declarație făcută la București în 2008, potrivit căreia Kievul va adera la alianță.
Anul acesta, multe țări NATO doresc să stabilească că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”. Este o poziție pe care o susține și România. Cu toate acestea, membrii alianței discută încă pe forma declarației finale a summitului.
Aliații intenționează să ofere Ucrainei o „punte” către aderare, o foaie de parcurs care ar stabili practic pașii următori.
În ce va consta ajutorul pentru Kiev
Se așteaptă de asemenea ca liderii să aprobe un acord încheiat săptămâna trecută între aliații NATO pentru a oferi Ucrainei un ajutor militar de 40 de miliarde de euro în următorul an, au declarat pentru Reuters doi diplomați vest-europeni.
Alianța spune că această sumă este egală cu cea acordată anual de la invazia Rusiei din 2022. Pactul include o prevedere de reevaluare a contribuțiilor aliate la viitoarele summituri NATO, potrivit unuia dintre diplomați.
Membrii NATO „vor încerca să îndeplinească acest angajament prin contribuții proporționale”, se arată în acord. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sugerat un angajament pe cinci ani de 100 de miliarde de euro. Însă mai mulți aliați au obiectat, afirmând că normele lor bugetare nu permit un astfel de angajament pe termen lung sau că nu se pot angaja în numele viitoarelor guverne.
NATO, ca organizație, nu furnizează arme Ucrainei în mod direct, dar mulți dintre membrii săi se numără printre cei mai mari furnizori de arme ai Kievului.
Alianța a convenit să preia o mare parte din coordonarea livrărilor de arme de la Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei condus de SUA, o coaliție ad-hoc formată din aproximativ 50 de națiuni, denumită și Grupul Ramstein, după numele bazei aeriene americane din Germania, unde s-a reunit prima dată.
Acest lucru conferă NATO un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, evitând însă angajarea propriilor forțe. Alianța va coordona, de asemenea, instruirea forțelor ucrainene, mare parte din aceasta fiind asigurată de Uniunea Europeană și Marea Britanie.
Unii diplomați văd în această mișcare o modalitate de a se proteja împotriva oricărei încercări a lui Donald Trump – în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale americane din noiembrie – de a opri ajutorul militar pentru Ucraina.
Prin plasarea coordonării sub umbrela NATO, personalul militar al alianței are mai multă autonomie pentru a-și face treaba fără implicare politică directă.
Dar acest lucru ar avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO și furnizează majoritatea armamentului Ucrainei. Prin urmare, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental pentru Kiev, ar putea face acest lucru.
Jens Stoltenberg a declarat că efortul va fi condus de la o bază americană din Wiesbaden, Germania, comandat de un general cu trei stele și va implica aproape 700 de persoane.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban, care a menținut legături strânse cu Rusia, a obținut o excludere din inițiativă.
Sisteme Patriot pentru Ucraina, inclusiv unul din România
Aliații sunt așteptați să anunțe și noi livrări de arme către Ucraina.
Kievul solicită sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv baterii Patriot, rachete sol-aer care sunt deosebit de eficiente împotriva rachetelor balistice. Atacurile rusești au ucis deja zeci de persoane și au distrus jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei.
În aprilie, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a solicitat șapte astfel de sisteme pentru a proteja orașele și infrastructura.
Până în prezent, doar Germania și România au răspuns la această cerere, angajându-se să furnizeze câte un sistem Patriot. Olanda încearcă să asambleze diverse piese pentru a forma o baterie completă pentru Ucraina.
Statele Unite au sugerat că vor furniza, de asemenea, o altă baterie Patriot.
Ce vrea România
România, care marchează și ea două decenii de apartenență la NATO, va fi prezentă la Washington unde își va susține obiectivele.
Potrivit unui comunicat al președinției, Klaus Iohannis va susține deciziile Aliate privind consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare și va solicita acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.
Iohannis, a subliniat comunicatul, va sublinia, totodată, că postura NATO se fundamentează pe forțe, capabilități și aranjamente de comandă și control robuste și eficiente, capabile să răspundă tuturor amenințărilor.
Șeful statului va pleda de asemenea pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, și creșterea capacității acestora de a răspunde amenințărilor hibride în creștere.