ANALIZA: Clauza pensiilor din regulamentele UE face nenecesară orice fel de modificare a coordonatelor Pilonului II

Ideea modificării coordonatelor Pilonului II, dincolo de reducerea contribuției operată deja la începutul anului 2018, este din ce în ce mai vehiculată în spațiul public în ultima perioadă. Principala motivație a Guvernului pare să fie legată de reducerea deficitului bugetar în condițiile în care cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene indică o valoare a acestui indicator pentru anul în curs de 3,4% din PIB, peste pragul de 3% prevăzut de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Ca și ordin de mărime, sumele ce urmează a fi transferate către Pilonul II în anul 2018 sunt de circa 0,8% din PIB, în timp ce activele acumulate de sistem până la finele lunii martie 2018 însumează aproximativ 4,6% din PIB.

O modificare a sistemului în sensul unei noi diminuări a sumelor transferate – fie printr-o nouă reducere a contribuției, fie pe seama diminuării numărului de participanți în sistem prin introducerea caracterului opțional al acestuia – ar avea consecințe negative pe termen mediu și lung pentru toți stakeholderii. Fără ca lista să fie exhaustivă se pot menționa următoarele:

Pentru stat:

– Obligații mai mari în viitor în ceea ce privește pensiile plătite în condițiile creșterii nivelului de participare la Pilonul I;

– Pierderea unor investitori captivi pe piața titlurilor de stat, care reprezintă o sursă constantă de acoperire a nevoilor de finanțare ale statului. Rolul acestora este încă și mai important în perioadele de turbulențe economice, când pot contribui la o volatilitate mai redusă a costului finanțării;

– Diversificarea surselor de finanțare a economiei;

– Amplificarea riscurilor unor tensiuni sociale în condițiile în care procesul de îmbătrânire a populației va pune presiune pe sistemul public de pensii.

Pentru participanții la sistem:

– Diminuarea surselor de plată a pensiei și creșterea riscurilor cu privire la o rată nefavorabilă de înlocuire a venitului din salariu cu pensia;

– Pierderea legăturii dintre sumele plătite ca și contribuții de asigurări sociale și sumele economisite pentru pensie.

Pentru piața de capital:

– Pierderea unor investitori instituționali care au susținut puternic în ultimii ani lichiditatea și cotațiile acțiunilor.

Dincolo de toate aceste dezavantaje, o modificare a sistemului nu este necesară nici din perspectiva evitării declanșării procedurii de deficit excesiv pentru rezultatul fiscal aferent anului 2018. Mai exact, Regulamentul 1177/2011 prin care a fost amendat Regulamentul UE nr. 1467/1997 privind procedura deficitului excesiv prevede că:

„În cazul statelor membre în care existența deficitului excesiv peste valoarea de referință reflectă implementarea unei reforme a sistemului de pensii care introduce un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu finanțat în totalitate, Consiliul și Comisia iau de asemenea în considerare costul reformei atunci când evaluează evoluția valorilor deficitului în cadrul procedurii deficitului excesiv, atât timp cât deficitul nu depășește semnificativ un nivel care poate fi considerat aproape de valoarea de referință, iar rata datoriei nu depășește valoarea de referință, cu condiția menținerii sustenabilității bugetare generale”.

Altfel spus, dacă depășirea pragului de deficit de 3% din PIB este mai mică decât sumele transferate către Pilonul II (în cazul României 0,8% din PIB), se poate evita declanșarea procedurii de deficit excesiv. Un precedent în acest sens a fost reprezentat de Polonia pentru care a fost închisă procedura în anul 2015 chiar dacă deficitul bugetar aferent anului 2014 depășea valoarea de referință de 3%, fiind luate în considerare sumele transferate către Pilonul II în prima parte a acelui an, înainte de modificarea sistemului.

Însă, pentru a beneficia de această clauză, România trebuie să probeze că depășirea pragului de 3% este una temporară și urmează să fie corectată începând din anul următor. Altfel spus, nu putem avea deficite de 3,8% tot timpul fără a fi declanșată procedura de deficit excesiv, dar putem invoca clauza pensiilor pentru a primi o perioadă de grație, care poate fi utilizată pentru adoptarea de măsuri corective. Aceste măsuri însă – reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe – trebuie să fie precis detaliate și cuantificate.

În concluzie, modificarea coordonatelor Pilonului II cu scopul evitării declanșării procedurii de deficit excesiv nu este necesară chiar și în condițiile în care rezultatul fiscal aferent anului 2018 va depăși ușor nivelul de 3% din PIB, regulamentele UE furnizând o flexibilitate care poate fi utilizată pentru restaurarea sustenabilității finanțelor publice fără sacrificarea obiectivelor pe termen lung.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

Comenteaza pe Contributors.ro

ANALIZA: Clauza pensiilor din regulamentele UE face nenecesară orice fel de modificare a coordonatelor Pilonului II

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”