ANALIZĂ L-ați văzut cumva pe Zdreanță? Cum arată un dezastru bugetar

Zdreanță, poezia lui Tudor Arghezi, reprezintă exact situația economică în care a ajuns România. Pentru cine nu are răbdare să o citească, este vorba de un câine flocos, parcă strâns în petice „ca să-l tot împiedice”. El așteaptă găina să facă ouă în ideea de le mânca. Pentru a-l dezvăța de apucăturile păguboase, gospodina i-a dat un ou fierbinte, iar Zdreanță „s-a fript”. În cazul de față, Zdreanță este Guvernul, ouăle sunt OUG 114 și companiile de la care vrea să obțină bani, iar oul fierbinte: perspectiva de rating.

Foarte pe scurt:

Execuțiile bugetare din ultimii ani arată că în guvernarea PSD s-au făcut derapaje mari
De aceea au nevoie de Ordonanța 114/2018
Avem cel mai prost excedent bugetar în ianuarie din ultimii ani
Cheltuielile de personal au crescut cu peste 50%, în ultimii 2 ani
Ideea schimbării perspectivei de rating a panicat reprezentanții Guvernului

Execuția bugetară pe prima lună din acest an este… un dezastru. Nu se poate găsi un alt termen pentru modul în care arată. Poate fi vizualizată de oricine pe site-ul Ministerului Finanțelor. Vorbim de un excedent mai mic de trei ori decât cel din ianuarie 2018, investiții mai mici, cheltuieli mai reduse pentru proiectele finanțate din fonduri europene etc.

Marele avantaj al întârzierii bugetului pe 2019 este că s-au amânat anumite cheltuieli, altfel, excedentul ar fi fost mai mic, chiar aproape de zero sau intram pe deficit.

Dacă ne uităm pe câteva componente de cheltuieli, cifrele vorbesc singure:

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile: scădere de 66,5%

Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: scădere de 7%

Investitii: scădere de 12,4%

Cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila: scădere de 79,8%

Subventii: scădere de 32,2%

Dacă s-ar fi cheltuit, de exemplu, pe aceste componente la fel ca în aceeași lună a anului trecut, excedentul nu ar fi fost de 717 milioane lei (0,07% din PIB), ci de circa 375 milioane lei, adică 0,03% din PIB.

Dacă ne uităm mai în spate, la excedentele din anii trecuți din ianuarie, situația arată precum cuvântul cheie: dezastruos. Dă impresia că bugetul este unul de criză.

Sursa: date MFP prelucrate de HotNews.ro

Care este problema?

Păi au crescut cheltuielile într-un ritm prea rapid. Nu este ceva rău dacă se întâmplă acest lucru. Problema este nu că au crescut cheltuielile prea mult, ci că s-au apreciat superior pe zona cheltuielilor cu salariile bugetarilor și pe asistență socială. Numai dacă ne uităm pe situația din luna ianuarie, cheltuielile de personal au urcat cu 23,5%, iar cele cu asistența socială cu 27,9%.

De fapt, de când a venit PSD la putere și a implementat strategia #wageledgrowth, adică creștem salariile ca să urce economia și nu lăsăm asta pe seama pieței, ca să meargă în linie cu productivitatea, cheltuielile de personal au urcat. Astfel, dacă ne uităm pe ultimii ani, de când a ajuns PSD la putere, acestea au crescut cu 50,9%.

Sursa: date MFP prelucrate de HotNews.ro

Dacă ar fi crescut cu volume mai mari pe zona investițiilor, alta ar fi fost situația astăzi, chiar am fi ajuns, poate la o creștere economică de peste 5%, anul trecut, în loc de 4,1%. Referitor la acest subiect, logica PSD depășește intelectul economiștilor. Aflăm astfel de la partid că nu se pot face investiții pentru că economia crește prea repede.

Economia a crescut într-un ritm mult mai mare decât putem dezvolta drumurile, a declarat Liviu Dragnea la Caraș Severin, liderul PSD adăugând că ”vom dezvolta și drumurile, vom face și autostrăzi”.

Cumva logica PSD depășește logica economică. Explicăm celor din PSD că investițiile, în sine, sunt parte din PIB. Fără a insista pe subiect, una dintre formulele de calcul a PIB (cea prin metoda cheltuielilor) este: consumul final efectiv plus formarea bruta de capital plus exportul de bunuri și servicii minus importul de bunuri și servicii. Precizăm că, la consumul final efectiv intră și cel al administrațiilor publice.

Uitându-ne la execuția bugetară pe 2018, observăm că ținta de deficit bugetar pentru 2018, de 3% din PIB, a fost îndeplinită, dar asta datorită veniturilor adiționale, precum dividende suplimentare de la companiile de stat și transferuri cu caracter special de la UE.

Un grafic prezentat în cadrul unui seminar economic care ne arată cum gândește Guvernul, iar cuvintele nu-și mai au rostul pe acest subiect:

Ținând cont de cifrele de mai sus, adică cheltuieli de personal și de asistență socială prea mari, Guvernul s-a trezit la realitate, iar pentru a face rost de bani la buget a apărut Ordonanța 114/2018, la final de an, fără consultare publică. Astfel, s-au gândit că pentru derapajele economice făcute ar trebui să plătească mediul privat și populația. Mediul privat plătește prin taxe, iar populația prin prețurile în creștere. Practic au taxat indirect și consumul.

Nu s-au așteptat, totuși, la efectele asupra ratingului de țară. Perspectiva i-a speriat. S-au panicat atât de tare, încât au rugat agenția de rating Standard&Poor’s să mai aștepte două săptămâni pentru a rezolva problema cu Ordonanța 114. Oul fierbinte nu poate fi înghițit: te arzi și te doare. Chiar ai nevoie de îngrijiri medicale.

De ce au nevoie de OUG 114? Vedeți execuțiile bugetare. Răspunsul e la vedere. ANAF nu a putut face față creșterilor de cheltuieli, mai ales din cauza deficitului de de infrastructură informatică.

Putem doar să ne imaginăm ce au gândit reprezentanții Guvernului când au aflat că urma că S&P urma să schimbe perspectiva de la stabilă la negativă. Exact ca în poezia lui Arghezi:

Zice Zdreanță-n gândul lui

„S-a făcut a dracului!”