Antena 3, Antena 1 si Realitatea TV, atentionate de CNA pentru cele mai multe greseli de limba romana in luna august

Posturile Antena 3, Antena 1 si Realitatea TV vor fi atentionate de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) dupa ce au facut, potrivit raportului de monitorizare efectuat de Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, cele mai multe greseli de folosire a limbii romana in luna august – peste 20, informeaza News.ro.

Radiodifuzorii care au inregistrat peste 20 de greseli de folosire a limbii romane vor primi o scrisoare de atentionare de la CNA, insotita de sectiunea din raport care ii priveste.

Trimiterea scrisorilor de atentionare a fost propusa joi de Dorina Rusu si a fost votata in unanimitate de membrii CNA prezenti la sedinta – Radu Calin Cristea, Rasvan Popescu, Dorina Rusu, Radu Bogdan Herjeu, Gabriel Tufeanu, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda si Orsolya Borsos.

Radiodifuzorii care vor primi scrisori de atentionare vor fi cele trei posturi de televiziune care au inregistrat cele mai multe greseli de folosire a limbii romane, in luna august: Antena 3, Antena 1 si Realitatea TV, unde au fost facute 26, 23, respectiv 22 de erori.

La postul TVR 1 s-au inregistrat 8 erori in luna august, la TVR 2, 15 greseli, la Pro TV, 7 greseli, la Kanal D, 8, la Prima TV, 9, la National TV, 10, la Romania TV, 14. La B1 TV au fost inregistrate 16 erori, iar la Digi 24, 7.

La posturile de radio monitorizate, Radio Romania Actualitati si Europa FM au fost inregistrate patru, respectiv doua erori.

Coordonatorul monitorizarilor, Rodica Zafiu, care a prezentat o sinteza a rezultatelor monitorizarilor intr-o sedinta anterioara a Consiliului National al Audiovizualului a precizat ca aceasta este cea de-a doua etapa a monitorizarii din acest an, urmatoarea urmand sa aiba loc in luna noiembrie.

„Ca de obicei, am notat lucrurile cele mai grave, greseli propriu-zise de ortografie. Pot fi neglijente, dar interpretabile ca greseli, ca necunoastere a normelor de baza ale ortografiei romane. Nu sunt multe, ci mai putine decat in anii trecuti. Sunt mai multe acele erori cumva explicabile din graba, de pura tastare. Unele sunt corectate de redactii destul de repede. Sunt tot felul de forme neglijente, semne diacritice lipsa si asa mai departe. Problema punctuatiei, mai ales utilizarea virgulei, este o problema in general in scris. Incep sa apara uneori prea multe virgule”, a spus Rodica Zafiu, precizand ca a fost remarcata si folosirea „celebrei virgule intre subiect si predicat”.

In urma monitorizarilor, au fost semnalate greseli care provin din alegerea desinentelor de plural neconforme cu norma morfologica, precum: „replicele din filme” (Antena 1, 22 august), in loc de „replicile din filme” si „centurele oraselor” (Antena 3, 30 august), in loc de „centurile oraselor”.

Alte greseli intalnite frecvent sunt formele hibride de indicativ imperfect ale verbelor a vrea si a voi, observate si la precedentele monitorizari, precum „vroiau”, in loc de „voiau” (Kanal D, 5 august).

Intre erorile constatate se mai numara adverbul „destul”, folosit ca si cand ar fi un adjectiv, acordandu-se, contrar normelor – „pinguini destui de mici” (Disney Junior, 21 august), dar si semiadverbul „mai” plasat, incorect, inaintea pronumelui neaccentuat sau a auxiliarului – „care mai se luase de niste jurnalisti asiatici”, in loc de „care se mai luase” (Realitatea TV, 22 august).

Dintre greselile persistente, a fost semnalat dezacordul numeralului compus, tendinta de folosire invariabila in gen a acestuia: „ultimele doisprezece luni de activitate” (Antena 3, 22 august), „au strabatut doisprezece mii de kilometri” (Romania TV, 22 august), „intre orele doisprezece si…” (National TV, 18 august), in loc de „douasprezece”.

S-a inregistrat si tendinta opusa, de folosire a formei de feminin in locul celei de masculin, pentru substantivele neutre: „douazeci si una de accidente rutiere soldate cu…” (Antena 3, 5 august), in loc de „douazeci si unu”.

O alta greseala frecventa, care se repeta in fiecare etapa de monitorizare, tinzand chiar sa se extinda, este inserarea adverbului „si” dupa prepozitia „ca” avand rolul de a exprima calitatea: „ca si prevenire, ar fi foarte important sa transmitem” (TVR 2, 16 august), in locul formei corecte, „ca prevenire”.

De asemenea, a fost remarcata o reducere a cazurilor, frecvente in limba romana, de folosire a relativului „care” fara „pe”, ca obiect direct – „va transmitem inclusiv locul care il ocupa fiecare pasager in avion” (Antena 3, 12 august), in loc de „pe care”.

Dintre exprimarile redundante, ambigue sau pur si simplu gresite care au fost inregistrate se numara pleonasmul „artistii care-si vor aduce aportul la acest proiect” (Prima TV, 3 august), desi forma corecta este „care vor contribui la…”, contaminarile intre expresii – „sa faca piept” (Digi24, 17 august), desi corect este „sa faca fata” si „sa tina piept”, substitutiile in expresii, adesea ca manifestare a pretiozitatii – „proiectul a luat final” (Pro TV, 30 august), desi corect este „proiectul a luat sfarsit”, confuziile paronimice, cu efecte involuntar comice, „alunitele se numesc (…) nervi” (Antena 1, 9 august), desi corect este „nevi”.

Raportul a constatat o anumita reducere, fata de anii trecuti, a erorilor grave, mai ales de ortografie. Totusi, numarul de abateri semnificative de la norme a ramas similar celui din sesiunea precedenta de monitorizare, din luna martie.

In luna august, au fost monitorizate, de catre echipa alcatuita din Blanca Croitor, Andreea Dinica, Ionut Geana, Irina Paraschiv, Valentina Cojocaru, Adina Dragomirescu, in coordonarea Rodicai Zafiu, 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, National TV, Antena 3, Romania TV, B1 TV, Realitatea TV si Digi 24) si doua posturi de radio (Radio Romania Actualitati si Europa FM), alese in functie de audienta, de acoperirea nationala, ponderea emisiunilor informative si de dezbatere si de asumarea unui rol cultural si educativ.

Lista posturilor monitorizate in aceasta etapa corespunde total sesiunii de monitorizare din luna martie 2016 si, in mare masura, listelor folosite in monitorizarile din etapele precedente (in special celor din rapoartele realizate in anul 2012), ceea ce permite comparatia si formularea de concluzii mai generale asupra calitatii limbii romane folosite in presa audiovizuala.

S-au efectuat 300 de ore de montorizare, urmarindu-se in primul rand transmisiunile de la orele de varf, in special emisiunile de stiri si dezbateri.