AUDIO Erik de Vrijer, seful delegatiei FMI: Am fost de acord sa cerem board-ului FMI prelungirea cu trei luni a acordului solicitata de Romania / Romania a ratat in 2012 tintele de deficit pe cash si de reducere a arieratelor

Seful delegatiei Fondului Monetar International (FMI), Erik de Vrijer, a anuntat marti ca va cere boardului FMI sa accepte prelungirea acordului ceruta de Romania cu trei luni. De Vrijer a anuntat ca prognoza de crestere economica pentru Romania in 2013 este de 1,5%, fata de 1,6% cit anuntate FMI la inceputul vizitei. Seful delegatiei FMI a mai spus ca Romania a ratat in 2012 tintele de deficit pe cash si de reducere a arieratelor. Acordul cu FMI va expira si nu va exista o alta intelegere, daca autoritatile romane nu indeplinesc preconditiile asumate pana in luna iunie, a mai spus Erik de Vrijer. De la conferinta de presa au lipsit reprezentantii Comisiei Europene.

Asculta inregistrarea AUDIO INTEGRALA a conferintei:

Descarca fisierul audio in format MP3

Urmareste LIVE TEXT declaratiile FMI

• Am fost de acord sa cerem boardului FMI sa accepte aceasta prelungire solicitata de Romania a acordului existent
• Cresterea din 2012 a fost foarte mica, aproape zero. In 2013 prognozam o crestere de 1,5%
• Aceste cifre sint destul de mici in parte pentru ca dupa o criza economiei ii trebuie o vreme sa-si revina, in parte din cauza conditiilor dificile actuale, in parte din alte motive (in 2012 am avut vreme rea, absorbtia fondurilor europene nu a fost la nivelul acceptarilor, reformele structurale nu au fost nici ele la nivelul asteptarilor)
• De unde va veni cresterea? Obiectivele structurale au fost atinse (deficitul bugetul a scazut, Romania e aproape de zona sigura). Bugetul pe 2013 credem ca este foarte echilibrat pe partea de venituri si cheltuieli si credem ca bugetul va sustine economia. Deficitul balantei de plati ar trebui sa fie finantabil. Inflatia a scazut fata de acum citiva ani, exista insa o usoara crestere din cauza cresterii preturilor la alimente, dar consideram ca va scadea
• Cuantumul modic al coplatei in sanatate ar putea insuma 10 lei pe zi, o valoare redusa putand insemna esecul in implementarea acestei masuri
• MI nu este expert in sanatate. Dar introducerea sistemului de coplata este o idee buna, pentru schimbarea tipul furnizorului de servicii, ca vorbim de spitale, policlinici, dispensare. Sistemul de sanatate este scump, iar consumatorii, pacientii trebuie sa aiba alternative. Nu am intrat in detalii referitoare la coplata de 10 lei, daca este pentru perioada de o zi sau pentru perioada internarii. Eu cred ca este pe zi, cel putin asa am inteles. Daca o coplata este foarte mica, masura introdusa va esua
• Cofinantarea va urca de la 5 la 15% la finele lunii martie, cande expira acordul cu Comisia Europeana
• Aceasta prevedere a facut parte din conditionalitatile discutate si stabilite cu organismele internationale (FMI, BM si CE), inca din anii precedenti. In acest context, s-a decis in urma discutiilor cu FMI, la propunerea Ministerului Sanatatii si FMI a acceptat, introducerea unei coplati modice doar la nivelul spitalului, ca mecanism de control al internarilor nejustificate, fictive si a raportarilor false. Mentionam ca aceasta forma de coplata va fi aplicata numai in spitale, acolo unde si costurile sunt mai mari. In acest caz, coplata va fi platita la externare
• Aceste masuri sint incurajatoare, dar nu sint suficiente pentru cresterea economice.
• In situatia curenta, fenomenul intrarilor de capital dinaintea crizei nu se va repeta, deci Romania trebuie sa se bazeze pe fortele proprii
• Guvernul trebuie sa urgenteze absorbtia fondurilor europene si sa prioritizeze investitiile. Dar nu te poti baza pe aceasta masura, pentru ca in trecut am fost dezamagiti
• Ne uitam la sectoarele de unde poate veni cresterea: energia si transporturile (pentru ca Romania are o locatie geografica intre Marea Neagra si restul Europei, iar o infrastructura buna de transport poate atrage investitii in productie)
• In ambele sectoare exista foarte multe intreprinderi de stat, si am discutat cu Guvernul cum sa imbunatatim performantele lor. Si exista doua directii:
  1. Sa ne asiguram ca exista manageri capabili, profesionisti, care sa le conduca mai eficient astfel incit sa obtina profituri si sa poata contribui la buget
  2. Mai dificil – sa le privatizezi si sa incerci sa atragi capital si kow-how
• Inteleg ca exista reticenta in prvinta privatizarii si exista preconceptii in privinta privatizarii.
• Vedem evolutii pozitive si la Hidroelectrica. Chiar cu un administrator judiciar face progrese.
• Exista o controversa privind companiile distribuitoare de energie electrica si gaze. Este normal pentru companii sa obtina profituri.
• Daca reglementatorul pietei de energie nu permite majorari de preturi, atunci companiile fac profit, dar nu suficient pentru a face investitii majore.
• Prin independenta ANRE, speram ca situatia pe ansamblu se va imbunatati. Profiturile normale sint de peste 10%. Deci daca o companie din acest sector are profit peste 19%, asa e corect
• Am agreat cu guvernul cu privire la aceste companii din sectorul de stat: avem tinte de implementare a managementului privat si a privatizarilor
• Sectorul sanitar din Romania are nevoie de doi pasi in ceea ce priveste reforma, in primul rand sa se reduca risipa si, ulterior, sa se aloce mai multe resurse
• Noi am fost de acord cu ministrul si cu autoritatile ca sectorul sanitar are nevoie de doi pasi. In primul rand, trebuie sa se reduca deficientele si risipa si sa se foloseasca mai bine resursele existente, de exemplu prin centralizarea sistemului de achizitii publice la spitale. Deci, daca se cumpara tifoane, bandaje, pentru toate spitalele de stat este clar ca intotdeauna costul va fi mai mic decat daca s-ar cumpara la fiecare spital in parte.
•  Sunt multe masuri care pot fi implementate si care ar permite sa se mearga inainte cu banii existenti in sectorul sanitar, pentru ca acest sector sa fie unul sustenabil din punct de vedere financiar si pentru a imbunatati calitatea serviciilor oferite. Pentru a-l pregati pentru viitor este nevoie de mai mult de atat
• S-a incercat sa se faca o lege de reforma cuprinzatoare si stiti cum se intampla, pe masura ce lucrezi la o asemenea lege tot adaugi si ajunsese proiectul de lege la 800 de pagini. Este dificil de gestionat o asemenea lege. Ministerul, in acord cu Guvernul, si noi am fost de acord, a spus nu. Deci se va face o strategie in sectorul sanitar si, pas cu pas, vom face imbunatatirile pe masura ce lucrurile avanseaza, din mers. Noi credem ca aceasta este o abordare realista a acestei probleme. In loc sa ai o lege foarte mare care nu poate fi implementata pentru ca exista controverse, ca aplicarea ar fi prea dificila, este mai bine sa existe o viziune clara a ceea ce trebuie facut in acest sector si apoi sa se treaca la implementarea sa. Am fost impresionati de planurile pe care le are domnul ministru pe viitor, de aceste intentii pe care le are
• Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International va expira si nu va exista o alta intelegere, daca autoritatile romane nu indeplinesc preconditiile asumate pana in luna iunie

Q&A:

Q: Unele tinte au fost ratate. Ne detaliati tinta de deficit bugetar pentru 2012? De ce nu e reprezentata Comisia Europeana?

A: Tintele ratate au fost: deficitul pe cash pt 2012, arieratele, si rezervele Bancii Centrale. Tinta atinsa, cea mai importanta, a fost bugetul pe ESA (sub 3%). Este cea mai importanta tinta de deficit si a fost atinsa. Tinta pe cash s-a ratat in principal din cauza suspendarii fondurilor europene. Odata problemele rezolvate, in decembrie, Guvernul a trimis la Bruxelles facturilor, dar ele vor fi platite in citeva luni. Deci nu s-a atins deficitul pe cash nu din cauza politicii bugetare, ci din motive tehnice.

Arieratele: nivelul e mai mare la autoritatile locale decit la nivel central, si e greu sa le scadem. Am cazut de acord cu anumite masuri pentru a le scadea. Arieratele sint importante pentru ca duc la blocaj in economie

CFR Marfa: un subiect de discutie si e clar ca nu merge bine si a inregistrat pierderi in 2012 care nu pot fi reduce in 2013. Guvernul a ajuns la concluzia ca e cel mai bine sa-l vinda catre un investitor strategic. Este un proces care va dura daca vrei un investitor serios. Daca ai datorii mari, trebuie sa discuti cu Comisia Europeana sa accepte solutia de a scapa de aceste datorii. Am cazut de acord ca procedura de vinzare sa fie initiata inainte de terminarea misiunii FMI.

Transgaz: Vinzarea secundara de actiuni a fost aminata, dar va fi reluata inainte de terminarea misiunii. E important sa pregatiti bine compania inainte de iesirea pe piata, pentru ca Romania are rezerve mari de gaz

Oltenia: Trebuie sa alegem mai intii un consultant care apoi sa faca listarea. Oltenia are potential mare, e importanta pentru siguranta energetica a tarii.

De ce nu a venit Comisia Europeana? Trebuie sa-i intrebati pe ei.

Q: Sintem in acord sau in afara lui?

A: Guvernul ia masuri pentru a-si atingele tinte. Mai are nevoie de timp. Pentru ca noi consideram ca sint seriosi, cred ca ar trebui sa le dam timpul necesar pentru a le implementa. Deci nu putem spune nici ca sintem in acord, nici in afara lui.

La momentul ultimului board, era clar ca progresul in reformele structurale sint dificil de realizat. Nu e nimic special pentru Romania, in toate tarile se intimpla la fel.

Q: FMI se invinovateste pentru ca Romania nu a avut crestere economica?

A: Cresterea a fost foarte mica in 2012 din cauza factorilor mentionati. In 2011 a fost peste 1%, in 2013 prognozam la fel. Dar nu este suficienta pentru Romania. Daca facem reforme structurale avem crestere economica, e simplu. Cresterea va ajunge la 3% prin 2016, probabil. Dar daca reusiti reformele structurale si atragerea fondurilor europene, veti avea crestere mai mare.

Q: Monitorizarea nu e finalizata? Si transele vor fi aminate?

A: E o problema de terminologie. Cind vine o misiune in Romania, avem niste acorduri la nivel de experti. O evaluare nu poate fi finalizata decit de directorii FMI. In acest caz, board-ul FMI va lua decizia in iunie, pentru ca Guvernul a cerut o prelungire de 3 luni.

In ceea ce priveste transele, acesta e un acord de tip preventiv si Romania nu a efectuat tragerile din fondurile puse la dispozitie de FMI. Sumele puse la dispozitia Romaniei dupa a sasea evaluare pina cind boardul din iunie nu va oferi o derogare. Nu este insa o problema mare, pentru ca Romania se poate finanta singura cu usurinta; exista un interes sporit al investitorilor pentru activele Romaniei. Acest lucru e posibil si pentru ca investitorii au vazut stabilitate

Q: Asociatia Bancilor a pus in discutie Codul de procedura civila, care ar putea avea impact asupra clauzelor din produsele bancare.

A: Credem ca trebuie aparate interesele consumatorilor. Per se, e un lucru bun. Dar e important CUM aplici legile. Nimeni nu-si doreste sa alunge investitorii bancari. Am convenit cu guvernul si cu BNR sa se faca studii de impact si anumite verificari ale prodesurilor pentru a se asigura ca aplicarea Codului civil sa va face de o maniera care sa protejeze consumatorii si in acelasi timp sa nu alunge bancile.

Despre sectorul sanitar: Noi am fost de acord cu autoritatile ca sectorul snaitar are nevoie de doi pasi. 1: Reducerea risipei si folosirea mai buna a resurselor, de exemplu prin centralizarea achizitiilor spitalelor. Dar, pentru ca sa fie sustenabil este nevoie de mai mult: trebuie sa ai o reforma mai profunda. S-a incercat o lege de reforma cuprinzatoare si proiectul ajunsese sa aiba vreo 800 de pagini. E foarte dificil de gestionat asa ceva. Ministerul, in acord cu noi, am spus NU. Vom o face imbunatatilrile pas cu pas, si credem ca aceasta e o abordare realista. In loc de o lege foarte mare, care nu poate fi aplicata, mai bine sa existe o viziune si apoi sa se treaca la implementare.

Despre TVA scazut la diverse produse: Am discutat de multe ori si credem ca nu e bine sa fragmentam sistemul. Experienta din alte tari ne-a aratat ca reducerea TVA in anumite sectoare nu ajuta consumatorul. Nu este o idee buna sa se fragmenteze sistemul fiscal, sa aveti scutiri, cote mai mici si complicatii de genul acesta. Experienta din alte tari ne arata ca daca reduci cota de TVA la restaurante, hoteluri, la anumite produse acesti bani vor ajunge in alta parte”