Bulgarele de zapada care ar putea accelera caderea burselor mondiale: Investitorii retrag sume mari de pe pietele emergente

Marile fonduri de investitii care au sustinut cresterea rapida a economiilor tarilor in curs de dezvoltare au inceput sa se retraga masiv de pe aceste piete, contribuind la declinul rapid al burselor mondiale, scrie New York Times.

Doar in ultima saptamana, investitorii au vandut obligatiuni ale economiilor emergente in valoare de 2,5 miliarde de dolari, cea mai mare retragere din ianuarie 2014.

Decizia Chinei de a-si devaloriza puternic moneda nationala a provocat o miscare de panica la nivel mondial care a contribuit la cea mai mare pierdere saptamanala inregistrata de Wall Street din 2011: indicele Dow Jones cadea cu 531 de puncte vineri si cu aproape 6 % pe ansamblul intregii saptamani.

Devalorizarea yuanului a starnit noi temeri legate de incetinirea cresterii in China si de faptul ca si alte tari ar putea recurge la aceasta metoda. Aceasta perspectiva a nelinistit investitorii, care au inceput sa se retraga de pe piete.

„Ratele de crestere pentru multe din aceste economii erau puternic exagerate”, spune Dani Rodrik, profesor la Harvard Kennedy School of Government, care a studiat impactul fluxurilor capitalurilor externe asupra economiilor emergente.

Miscarea de vanzare a starnit temeri in randul autoritatilor de reglementare legate de faptul ca o contagiune mai ampla ar putea genera dificultati pentru investitorii individuali in retragerea banilor din aceste fonduri mutuale.

Fondurile mutuale de investitii, care nu folosesc bani imprumutati, asa cum fac bancile, au investit sume mari intr-o varietate de obligatiuni cu randament ridicat si produse bancare care nu sunt usor de vandut, mai ales intr-o piata in scadere.

Daca investitorii cer sa isi primeasca banii intr-o singura transa, fondurile s-ar putea confrunta cu dificultati.

In timpul boom-urilor si prabusirilor mondiale precedente ale investitiilor, creditorii dominanti pentru piata externa erau marile banci comerciale. Acesti investitori erau inclinati spre decizii de investitii mai riscante decat investitorii obligatari, dar aveau de asemenea tendinta de a dezvolta relatii pe termen lung cu debitorii si erau astfel mai putin susceptibili sa se retraga brusc.

In conditiile in care marile banci mondiale au suferit pierderi importante in cadrul crizei financiare si au fost nevoite sa isi limiteze imprumuturile, aceste fonduri au ocupat zona libera.

In ianuarie, economistii Bancii Reglementelor Internationale, BIS, au publicat un studiu care a evidentiat rapiditatea cu care a crescut creditul in dolari pentru companii si tari din afara Statelor Unite de la criza financiara – dublandu-se la peste 9 miliarde de dolari.

Ceea ce a frapat autorii a fost ca aceasta crestere nu venea de la bancile mondiale, ci de la fondurile mutuale americane care cumparau obligatiuni pe pietele emergente.

Marile fonduri precum BlackRock, Franklin Templeton si Pimco au fost inundate cu bani de la investitori dornici sa isi plaseze banii in obligatiunile cu randament mare ale companiilor si tarilor emergente.

Printre beneficiarii acestor investitii se numara companii precum Petrobras (Brazilia), Pemex (Mexic), Gazprom (Rusia) si dezvoltatorii imobiliare din China.

Un exemplu al acestei frenezii de pe piete este Mongolia. In 2012, pe fondul asteptarilor legate de o crestere economica puternica, generata de apetitul Chinei pentru materii prime, guvernul a vandut obligatiuni de 1,5 miliarde de dolari, la o cerere a investitorilor care a atins 10 miliarde.

Aceasta cerere insemna ca Mongolia ar fi putut imprumuta, practic, o suma de peste doua ori mai mare decat produsul intern brut.

Iar Mongolia nu este singurul exemplu al freneziei pentru investitii riscante. Companii feroviare rusesti vindeau cu usurinta obligatiuni in dolari, in ciuda faptului ca inregistrau venituri in ruble. Chiar si Ecuadorul, tara care a intrat in incetare de plati in 2008, a colectat anul trecut de pe piete 2 miliarde de dolari.

Brazilia, China, Malaezia, Rusia si Turcia au vandut din 2009 obligatiuni in valoare de peste 1.000 miliarde dolari, in principal fondurilor mutuale americane. Cand banii au inundat aceste piete, economiile si monedele acestor tari s-au intarit puternic.

Acum, apare inversarea trendului, determinata de incetinirea economiei Chinei, iar monedele locale cad, in conditiile in care fondurile mutuale cauta investitii mai sigure.

BIS a avertizat in aceasta luna asupra consecintelor care pot sa apara daca acesti investitori isi inchid pozitiile intr-o miscare de panica, in acelasi moment. Si, avand in vedere ca fondurile mutuale au devenit atat de mari si detin un mare numar de titluri de acelasi fel, o miscare de panica s-ar putea raspandi rapid.