Business report: 4 din 10 români lucrează legal pe salariu minim; Cum se va calcula ROBOR după noua formulă, dacă va fi implementată

Patronatul Investitorilor Autohtoni a dat publicității, marți, o serie de statistici preliminare privind dinamica forței de muncă din România în perioada Octombrie 2017- Octombrie 2018. Aproape 40% dintre contractele de muncă din România sunt încheiate pe salariul minim pe economie, titrează Cursdeguvernare.ro.În luna iulie 2018, PIAROM a lansat cel de-al treilea studiu privind structura forței de muncă din România, aferent anului 2017, analiza fiind disponibilă integral online. În urma prelucrării datelor extrase din Registrul de Evidență a Salariaților, corelate cu statisticile Eurostat, cu informațiile publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și cu structura nomenclatoarelor COR și CAEN, rezultă că 39,20% dintre CIM cu normă întreagă sunt încheiate la valoarea salariului minim pe economie. Doar 15% dintre salariaţi câştigau, în 2018, salarii de peste 2.600 de lei net, scrie Economica.net. La 1 octombrie 2018, doar 15,34% dintre salariaţii cu normă întreagă erau plătiţi cu salarii nete de peste 2.600 de lei.

Cu cât va scădea ROBOR dacă este recalculat după tranzacțiile din piață. Banca Națională a României și Ministerul de Finanțe discută o formulă prin care indicatorul ROBOR să fie recalculat. Oficialii BNR spun că se ia în calcul raportarea la tranzacțiile din piață și nu la cotațiile oferite de bănci la fixing, așa cum se întâmplă acum. Profit.ro a calculat care ar fi câștigurile pentru debitori dacă noua formulă ar fi implementată. ROBOR a devenit un indicator foarte disputat în ultima perioadă, după atacurile din partea politică asupra BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că opinia publică l-a transformat pe ROBOR în „terorist care trage din toate părțile”. Guvernul s-a legat de ROBOR și de politica monetară și a introdus o taxă progresivă pe activele bancare în funcție de valoarea indicelui de piață, mai scrie Profit.ro.

Bun de citit:

Președinția României transformă Sofia în capitala regională a gazelor. Noua directivă a gazelor negociată de președinția României la Consiliului Uniunii Europene va avea un impact semnificativ, nu atât asupra dezvoltării coridorului nordic de transport al gazelor (Nord Stream 2), cât mai ales asupra coridorului sudic, unde Bulgaria va deveni un jucător cheie, cu un rol asemănător celui jucat de Germania în Nord Stream 2. Gigantul rus Gazprom este foarte probabil mulțumit de rezultatul negocierilor, acordul UE privind prelungirea Turk Stream în Europa fiind mult mai greu de obținut decât în cazul gazoductului ruso-german. Dacă în cazul Nord Stream 2, rușii aveau un aliat puternic, Germania, în cazul Turk Stream cel mai puternic stat UE interesat ar fi fost Italia, cu o putere de negociere redusă la nivelul UE. Potrivit viitoarei legislații europene negociată sub președinția României, reglementarea gazoductului sudic va deveni atributul autorităților de la Sofia, cu care istoric Rusia are o relație privilegiată, scrie Profit.ro.

România coboară trei locuri, în clasamentul statelor europene bune pentru a face afaceri. România a căzut trei locuri, anul trecut, faţă de 2017, de la 27 la 30, în clasamentul statelor europene care sunt cele mai bune pentru a face afaceri, potrivit unui sondaj EuCham (European Chamber). Țările nordice sunt încă în topul listei: Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda, urmate de Regatul Unit, Elveția și Germania. Georgia şi țările baltice sunt excepţii remarcabile printre fostele state sovietice, conform sondajului, scrie Financial Intelligence.

Producător român de telefoane mobile vine la Bursă. iHunt Technology Import Export Ploiești, producător sub brand propriu de telefoane mobile, cu operațiuni și de import, se va lista la cota Aero a Bursei de Valori București în cel mult trei luni, bani atrași în urma operațiunii urmând să susțină dezvoltarea gamei de produse electronice sub brandul iHunt, scrie Profit.ro.

Patru zile de muncă pe săptămână, fără reducerea salariilor. O companie de servicii financiare a redus săptămâna de lucru a angajaţilor de la cinci la patru zile, fără a le reduce însă nivelul salariilor, observând care au fost efectele acestui experiment derulat pentru opt săptămâni. În urma analizeu s-a descoperit că productivitatea nu a fost afectată, nivelul stresului angajaţilor a scăzut, crescând în schimb implicarea acestora, scrie The Guardian, preluat de Adevărul.