Business report: Măsuri fiscale în cascadă-Guvernul a stabilit cum va aplica "amnistia"pentru firmele cu datorii către stat, dar anunță și restricții pentru firme și acționari/ Bătălia gazoductelor continuă

Măsuri fiscale în cascadă. Guvernul a stabilit cum va aplica „amnistia”pentru firmele cu datorii către stat. Firmele cu datorii la Fisc, inclusiv cele controlate de stat, vor putea primi înlesniri la plată pe o perioadă de maximum 7 ani, la cerere, acest mecanism urmând să fie o alternativă la eșalonarea la plată din prezent, relevă un proiect de ordonanță de guvern, obținut de Profit.ro. Mecanismul va fi disponibil o perioadă de șase luni. Înlesnirea la plată va fi acordată sub forma unei restructurări a obligațiilor bugetare, dezvăluie Profit.ro. Mai mult, ziarul scrie că Finanțele vin cu restricții pentru firme și acționari, pentru reducerea „fenomenului de decapitalizare a societăților”. Concret, Firmele care optează pentru plata de dividende trimestriale nu vor mai putea acorda acționarilor avansuri și împrumuturi până la reglarea situației sumelor distribuite trimestrial. Guvernul revine și la ideea de a acorda facilități fiscale pentru proprietarii care își cultivă terenurile agricole, dar și de a-i taxa suplimentar pe cei cu terenuri nelucrate. Taxarea suplimentară – obligatorie.

În plin război bancheri-stat, băncile i-au dat bani guvernului pentru finanţarea deficitului bugetar. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, miercuri, 83,5 milioane de euro de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 59 de luni, la un randament mediu de 0,97% pe an (Economica.net). Impactul OUG 114 – Cererea de titluri de stat românești scade. Costul finanțării guvernului român crește. România va întregistra cea mai mare creștere din Europa Centrală și de Est (ECE) din 2019 a randamentelor la titlurile de stat cu scadenţa de 10 ani, din cauza efectelor adverse ale „Ordonanţei Teodorovici”. Perspectiva este agravată de faptul că marii cumpărători locali de titluri de stat româneşti nu vor fi dispuşi să-şi mărească deţinerile, fie din cauza taxei pe active (băncile), fie din cauza altor constrângeri severe (fondurile de pensii private), potrivit unui raport al Erste Group Research (EGR). (Curs de Guvernare)

Bătălia gazoductelor continuă pe mai multe fronturi.Presa poloneză scrie că România încearcă să încetinească construirea gazoductului Nord Stream 2. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. România vrea să revizuiască directiva UE privind gazele astfel încât toate conductele de pe teritoriul UE, inclusiv cele offshore, să fie de competenţa legislaţiei europene. Aceste evoluţii ar putea fi bine primite de Polonia, care se opune construirii Nord Stream 2, în special pentru că majoritatea măsurilor pe care Varşovia ar vrea să le vadă incluse în revizuire au fost luate în considerare. Nici Putin nu stă deoparte și cere Comisiei Europeană să garanteze că nu va face să eşueze continuarea Turkish Stream prin Bulgaria, potrivit bugarilor de la Trud. Bruxelles-ul trebuie să ofere garanţii statelor din UE interesate de gazul rusesc că decizia politică a acesteia nu va face să eşueze planurile de continuare a Turkish Stream, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, într-un interviu pentru ziarele „Politica” şi „Vecerni novini” din Serbia, înainte de vizita sa la Belgrad. Conform afirmaţiilor sale, una dintre variantele de continuare a liniei terestre de tranzitare a gazoductului Turkish Stream este pe traseul Bulgaria-Serbia-Ungaria, până la depozitul de gaze de la Baumgarten. Și turcii de la SABAH îl citează pe Putin: „Intenţionăm să punem în funcţiune acest gazoduct până la finele anului 2019”.

România și Cehia – față cu modelul german. Subiecte de reflecţie pe deficitul extern. România a egalat Marea Britanie în fruntea statelor europene ca sold negativ pe contul curent raportat PIB în trimestrul trei din 2018, cu 1,5% ( în valori nominale, -3,2 miliarde euro noi şi -35,4 miliarde euro britanicii), potrivit datelor publicate de Eurostat. Asta în condiţiile în care Uniunea a consemnat per total un excedent de cont curent de 38,7 miliarde euro (1% din PIB-ul UE 28 şi observaţi cum performanţa ar fi fost aproape dublă fără rezultatul Regatului Unit), potrivit cursdeguvernare.ro.