Cartierul Ferentari din Bucuresti, recunoscut ca fiind periculos, arata altfel in lumina zilei, scrie presa australiana
In a doua cea mai saraca tara din Uniunea Europeana, in zona de sud a capitalei Bucuresti, se afla o colectie de strazi labirintice care formeaza cea mai temuta suburbie a orasului, relateaza vineri tabloidul australian Herald Sun, care dedica un articol cartierului Ferentari, citeaza Agerpres. „Oamenii fac ochii mari la simpla mentionare a acestui cartier, desi, pe harta, arata exact la fel ca celelalte locuri”, adauga publicatia.
„Romanii – in special cei care si-au petrecut mare parte din viata in periferiile agitate ale Bucurestiului, oras din estul Europei – au obiceiul de a-i atentiona pe potentialii vizitatori sa stea departe de aceste strazi”, subliniaza Herald Sun.
„De fapt, a fost vorba de o retea de strazi aproape perfect paralele din apropierea acestui cartier temut care mi-a captat prima data atentia, siruri aranjate ca betele de chibrit care par sa spuna ca aici se afla ceva diferit, aproape cu siguranta o relicva din timpul regimului comunist din Romania”, noteaza autorul articolului.
„Astfel de dovezi sunt peste tot in Bucuresti; in cladirile sale de un gri monoton care confera orasului un aer sumbru in zilele innorate, in sirurile de blocuri de apartamente neinfrumusetate construite rapid, dar saracacios, sub doctrina socialista conform careia fiecare trebuie sa primeasca o locuinta identica, dar carora acum le cade tencuiala si se dezintegreaza in jurul locuitorilor lor”, mai scrie publicatia.
„Schelete de cladiri uriase finalizate partial, proiecte abandonate dupa caderea comunismului in 1989 si care acum ajung incet ruine sunt ca cicatrici in alte zone ale orasului”, noteaza Herald Sun.
„Nu am stat la Bucuresti decat cateva zile, dar saracia, pe alocuri extrema, si-a aratat in mod repetat fata”, scrie jurnalistul. Saracie care este intr-un „contrast dezagreabil cu opulenta scandaloasa a Palatului Parlamentului, cladirea enorma din marmura si suflata cu aur construita de despoticul lider comunist Nicolae Ceausescu, a doua cea mai mare cladire administrativa din lume, eclipsata numai de Pentagon”, adauga el.
Revenind la Ferentari, „cel mai sarac cartier al Bucurestiului si aparent un rai al drogurilor si al infractionalitatii”, jurnalistul se intreaba, dupa ce, „intr-o dimineata insorita de sambata”, l-a vizitat cu masina, alaturi de doi prieteni romani de circa 20 de ani, educati si din clasa de mijloc, de ce este considerat in totalitate periculos, chiar daca l-a gasit pe alocuri „mizerabil”.
„Poate parea sigur numai ziua; nu ne-am aventurat si noaptea. Insa m-am intrebat daca nu cumva ingrijorarea legata de aceasta suburbie este mai putin o realitate, cat mai ales un simbol al prejudecatilor inradacinate fata de tigani, populatia roma, acea sectiune marginalizata a societatii invinovatita in mod repetat pentru infractiunile din oras. O prejudecata transmisa atat de puternic de la o generatie la alta, incat tinerii din Bucuresti evita acum pe deplin o suburbie a orasului lor”, mai scrie jurnalistul.