Ce pierderi ar fi suferit Ucraina și Rusia în aproape un an de război
La aproape un an de când Rusia a invadat Ucraina, războiul din această ţară s-a soldat cu aproape 180.000 de morţi şi răniţi în tabăra armatei ruse şi cu peste 100.000 de morţi şi răniţi în cea ucraineană, conform unei estimări comunicate duminică de şeful armatei norvegiene, care a avertizat că Rusia are în continuare capacitatea să continue mult timp acest război, transmite AFP. De asemenea, potrivit acestor estimări aproape 30.000 de civili au fost uciși.
„Pierderile rușilor încep să se apropie de aproximativ 180.000 de soldați morți sau răniți”, a declarat șeful de stat major norvegian, Eirik Kristoffersen, într-un interviu pentru TV2, fără a preciza originea acestor cifre, potrivit Agerpres.
Norvegia, o țară care se învecinează cu Rusia, este membră a NATO de la înființarea sa în 1949.
”Pierderile ucrainene sunt probabil de peste 100.000 de morţi sau răniţi. În plus, Ucraina are circa 30.000 de civili care au murit în acest război sinistru”, a adăugat generalul norvegian.
Nici Rusia şi nici Ucraina nu au transmis până în prezent bilanţuri fiabile cu privire la victimele în propria tabără, fiecare minimalizându-şi propriile pierderi şi exagerându-le pe cele ale adversarului.
Şeful armatei americane, generalul Mark Milley, declarase în noiembrie că Rusia a pierdut în Ucraina peste 100.000 de soldaţi, morţi sau răniţi, cu un bilanţ al victimelor probabil similar de partea ucraineană.
Aceste cifre nu pot fi verificate independent.
Tot în noiembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirma că 100.000 de militari ucraineni au fost ucişi, serviciul său de presă corectându-i apoi declaraţia cu menţiunea că în acest bilanţ ea s-a referit de fapt la numărul morţilor şi al răniţilor.
Ucrainenii au nevoie repede de tancuri, spune Eirik Kristoffersen
În pofida pierderilor grele, ”Rusia este capabilă să continue mult timp acest război”, a mai spus generalul norvegian, subliniind capacitatea complexului militar-industrial rus şi rezervele umane pentru mobilizarea de noi efective militare.
Pentru Ucraina, a subliniat şeful Statului Major al armatei norvegiene, este esenţial să poată menţine în continuare aviaţia rusă în afara zonei de luptă şi să primească tancuri occidentale, acestea din urmă fiindu-i necesare rapid pentru a putea desfăşura o contraofensivă de iarnă.
Cea mai mare parte a loviturilor rusești din ultimele luni au fost efectuate de rachete cu rază lungă de acțiune.
Generalul norvegian a cerut, de asemenea, livrarea rapidă a tancurilor de luptă în Ucraina, lucru împiedicat până acum în principal de Germania.
„Dacă trebuie să intre în ofensivă în timpul iernii, au nevoie de ele repede”, a declarat Eirik Kristoffersen pentru TV2.
Franța nu a exclus sâmbătă livrarea către Ucraina de tancuri grele de luptă Leclerc pentru a o sprijini în războiul său împotriva Rusiei, a declarat duminică Emmanuel Macron alături de cancelarul Olaf Scholz, în timp ce Kievul solicită tancuri, în special de la Germania, care trebuie să își dea acord asupra oricăror livrări de tancuri Leopard 2, în timp ce multe state, printre care Polonia, și-au arătat dorința de a face acest lucru, relatează Reuters și AFP.
„În ceea ce îi priveşte Leclerc, i-am cerut ministrului Forţelor Armate să lucreze la asta. Nimic nu este exclus”, a declarat preşedintele francez, adăugând că mișcarea ar trebui să fie coordonată cu aliați precum Germania în zilele și săptămânile următoare.
Acest lucru ar putea fi un semnal că totuși Ucraina ar putea primi în săptămânile următoare nu doar tancuri Leopard, ci și Leclerc.