Comorile istorice, de neînlocuit, ale Kievului sunt în pericol
Pe măsură ce invazia Ucrainei intră în a doua lună, forțele ruse sunt blocate la periferia Kievului – și există temeri că s-ar putea pregăti pentru aceeași tactică de pământ pârjolit folosită în capitala cecenă Groznîi în 1999, scrie CNN.
Kievul este una dintre numeroasele bijuterii ale Ucrainei — un oraș vechi de peste 1.500 de ani, o capitală odinioară plină de viață cu 2,8 milioane de locuitori și găzduiește comori internaționale de neînlocuit, inclusiv repere arhitecturale și monumente culturale.
„Dacă Putin nivelează Kievul așa cum a nivelat Harkov și alte orașe, sunt multe care se vor pierde pentru totdeauna”, a spus Olenka Z. Pevni, profesor asociat de Studii slavone și ucrainene la Universitatea din Cambridge.
Iată câteva dintre site-urile pe care experții spun că sunt în pericol:
- Catedrala Sf. Sofia: Construită în secolul al XI-lea, catedrala este acoperită cu cupole aurii strălucitoare și se află în centrul Kievului.
- Catedrala și Mănăstirea Sf. Mihail cu cupola de aur: Această biserică, construită pentru prima dată în 1108, a jucat un rol major în Revoluția Demnității, cunoscută și sub numele de Revoluția Maidan, oferind un refugiu sigur pentru cei răniți în violențe.
- Mănăstirea Peșterilor: acest sit al Patrimoniului Mondial UNESCO are biserici subterane și găzduiește relicve ale sfinților care datează din secolul al X-lea.
- Palatul prezidențial: Majestuosul Palat Mariinski, în stil baroc, este casa ceremonială a președintelui Ucrainei și este situat în apropierea Parlamentului.
- Monumentul Patriei Mamă -Monumentul este o statuie falnică reprezentând o femeie cu o sabie într-o mână și un scut în cealaltă. A fost construită la apogeul Războiului Rece, când era crucial pentru Uniunea Sovietică să-și proiecteze puterea militară. Acum, la fundația statuii se află Muzeul Național de Istorie a Ucrainei din al Doilea Război Mondial. Recent, semnificația sculpturii este reimaginată în lumina războiului actual – mai ales pentru că este orientată spre est.
INTERVIURILE HotNews.ro