Comunitatea stiintifica aniverseaza sambata un secol de la nasterea fiului sau prea putin iubit, Alan Turing, parintele informaticii si cel care a spart codurile secrete ale nazistilor

Comunitatea stiintifica mondiala sarbatoreste sambata un secol de la nasterea fiului sau prea putin iubit, geniul britanic al matematicii Alan Turing, parintele informaticii, cel care a reusit sa sparga codurile secrete naziste in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, relateaza AFP.

In 23 iunie, la o suta de ani de la nasterea sa, in Londra, numeroase orase organizeaza conferinte si expozitii pentru a-i aduce un omagiu unui om care este considerat acum drept un Einstein al matematicii, dar care si-a trait viata persecutat pentru homosexualitatea sa.

In semn de omagiu, Google i-a dedicat un Doodle, care poate fi vazut pe pagina de start a motorului de cautare.

Turing este fara indoiala singura persoana care a avut contributii care au schimbat lumii in trei tipuri de inteligenta dintre cele mai delicate: umana, artificiala si militara, scria revista Nature, intr-un recent editorial.

Turing a murit la varsta de 41 de ani, otravit cu cianura, dupa ce fusese condamnat in 1952 pentru „ultraj la bunele moravuri” din cauza homosexualitatii sale, ilegala la acea epoca in Marea Britanie, si constrans la castrare chimica.

Unii oameni cred ca omul de stiinta, reputat pentru excentricitatea sa, s-a sinucis in 1954 muscand dintr-un mar otravit, dar acest lucru nu a fost niciodata dovedit.

In 1952, el accepta un tratament cu hormoni feminini (castrare chimica) ca alternativa la inchisoare. A murit in 1954, cu doua saptamani inainte de a face 42 de ani. O ancheta a stabilit atunci ca a fost vorba de sinucidere, dar mama sa a afirmat ca moartea sa a fost accidentala.

Memorialul care ii este dedicat langa universitatea britanica Manchester il prezinta asezat pe o banca, tinand in mana un mar.

Turing a reusit sa puna bazele informaticii moderne, definind criteriile inteligentei artificiale, sa sparga codurile utilizate de armanta germana, salvand, potrivit unor analisti, milioane de vieti si reducand durata razboiului, si a fost aproape de rezolvarea unei enigme biologice care da inca batai de cap cercetatorilor din lumea de azi.

In 1936, Turing, care anuntase ca doreste sa „construiasca un creier”, a publicat un articol care descrie „masina universala Turing”. Este astfel primul om care a furnizata date unei masini pentru a-i permite sa realizeze mai multe sarcini in acelasi timp, asa cum fac computerele in vremea noastra.

Cand a fost efectiv construita de alti oameni de stiinta, in 1950, prima versiune a Automatic Computing Engine (ACE) a lui Turing era calculatorul cel mai rapid din lume.

„Inventarea calculatorului este o contributie atat de imensa incat pare bizar sa cauti alta si mai mare. Dar contributia sa la decriptarea” codurilor naziste „a avut un impact inca si mai mare asupra lumii”, a declarat pentru AFP Jack Copeland, specialist in matematici, autor al mai multor carti despre Turing.

Pentru marele public, cea mai mare realizare de arme a lui Turing a fost spargerea, cu ajutorul echipei sale, a codurilor masinii Enigma, utilizata de nazisiti pentru comunicatiile submarinelor care traversau Atlanticul de Nord.

Mai multi istorici cred ca aceasta lovitura de geniu a grabit caderea lui Hitler, care, in alte conditii, ar mai fi necesitat un an sau doi in plus.

Dupa razboi, Turing a explorat tematica inteligentei artificale si a definit criterii logice care sunt in vigoare si astazi: faimosul „test al lui Turing” care se bazeaza pe facultatea unei masini de a purta o conversatie. Cu alte cuvinte, un computer nu va fi cu adevarat inteligent decat atunci cand un om nu va reusi sa faca diferenta intre raspunsurile sale si cele ale unui alt om.

Pasionat de biologie, Turing isi va folosi talentele de matematician in morfogeneza, modul in care animalele si plantele dezvolta anumite modele de forme, cum sunt dungile de pe zebra sau petele de pe vaci. Teorii la care oamenii de stiinta nu au nici acum un raspuns clar.