Cristian Sima, presedintele WBS Romania: Cred ca nici acum toata lumea nu a constientizat aceasta criza

„Cred ca nici acum toata lumea nu a constientizat aceasta criza. Unii o vor constientiza mult mai tarziu”, spune Cristian Sima, presedintele WBS Romania, intr-un interviu acordat publicatiei Bursa. Sima afirma ca romanii „sunt destul de naivi. Nu invata nici din propriile greseli. Strainii au cultura investitiei mai mare, au mai trecut prin pierderi”.

Reporter: Puteti numi momentul in care lumea intreaga a constientizat ca ne confruntam cu o criza de proportii la nivel mondial?

Cristian Sima: Eu cred ca nici acum toata lumea nu a constientizat aceasta criza. Unii o vor constientiza mult mai tarziu.

Primul semnal al crizei in Statele Unite a izbucnit in 2007, in mai, moment in care „Countrywide Financial”, o companie americana care garanta imprumuturi ipotecare de tip subprime, a declarat ca este nevoita sa inchida doua fonduri de investitii din cauza asset-urilor de tip subprime.

Cresterea numarului de credite subprime neperformante a dus „Countrywide Financial” in pragul falimentului si a fost cumparata de Bank of America.

Criza s-a declansat, practic, printr-o prabusire a bursei in august 2007, moment in care au aparut „writedown”-urile (n.r. reevaluarile in scadere ale creditelor subprime) de la Merryl Lynch, Bear Stearns, mai ales, si UBS si riscurile ca MBIA (garanta obligatiuni emise de fondurile subprime) si Ambac Financial (care asigura riscul fondurilor subprime) sa fie afectate puternic de criza.

La sfarsitul lui august 2007 si inceputul lui septembrie, Ben Bernanke, presedintele Fed, a inceput sa taie drastic dobanzile, creand senzatia in piata ca, printr-o diminuare a dobanzilor de la 5,5%, cu jumatate de punct aproape la fiecare sedinta, Fed va reusi sa atenueze efectele crizei si economia sa aiba o aterizare lenta.

Ceea ce a determinat, surprinzator, ca maximele istorice ale burselor americane sa se inregistreze la sfarsitul lui octombrie 2007, moment in care criza subprime era declansata de sase luni in America, iar cetatenii incepeau deja sa isi piarda casele.

Reporter: Are vreo legatura criza izbucnita in 2007 cu balonul Internet din 2000?

Cristian Sima: Nu. Balonul de sapun al „dotcom”-urilor a fost creat prin nebunia tuturor investitorilor de a cumpara.

Numai ca lacomia de la produsele subprime a atras in ea sistemul bancar, care, de fapt, este fundatia oricarei economii. Daca fara „dotcom”-uri ne puteam intoarce la nivelul anilor „92, fara sistemul bancar ne intoarcem la nivelul anilor 1900, cand JP Morgan, Rockefeller sau Carnegie puneau bazele sistemului bancar.

Reporter: Ati spus ca in octombrie au fost maximele. Sa intelegem ca bursele nu au anticipat evolutia economiei?

Cristian Sima: Ele au anticipat-o in luna august 2007, printr-o cadere drastica, au crescut putin in septembrie, in octombrie au urcat si mai sus, datorita taierilor de dobanzi si injectarii unei lichiditati enorme.

Daca Ben Bernanke, in momentul cand a venit la conducerea Fed, continua politica fostului presedinte al Federal Reserve Alan Greenspan, de marire a dobanzilor, cu cate 0,25%, ar fi ajuns cu dobanzile la 7% in timpul crizei si si-ar fi permis taierea drastica de dobanzi.

Pe de alta parte, cred ca daca se producea falimentul „Countrywide Financial”, „Ambac” si „Washington Mutual” in acel moment, nu am fi ajuns la caderea in lant a tuturor bancilor de investitii.

Faptul ca Fed a luat bani de la contribuabili si i-a dat bancilor sa inghita firmele aflate in pragul falimentului a facut ca selectia naturala sa dispara.

Nici astazi, la doi ani de la criza, nu avem o selectie naturala.

Problema acestei crize a fost ca, daca se tragea linie in 2007 si daca s-ar trage linie si astazi, nimeni nu poate sa spuna precis cat a pierdut.

Caracatita aceasta a produselor subprime a fost foarte mare, pe baza unui produs se inventau alte produse derivate si derivatele derivatelor, astfel incat toate bancile care faceau „writedown”-urile si anuntau pierderi de 20-30 de miliarde de dolari, n-au stiut niciun moment ca mai au inca 20 de miliarde si inca 20 de miliarde pierderi. Si nici astazi nu stiu.

UBS si Citibank nu stiu daca nu mai au cateva zeci de miliarde din produse subprime care vor veni la alte scadente. Pentru ca toti banii sunt fictivi, atat castigurile, cat si pierderile au fost fictive. In loc sa avem selectia naturala, s-au acoperit aceste pierderi cu bani reali de la buget sau bani tipariti care vor aduce in viitor inflatie.

Acele produse subprime – triple A, fonduri, bonduri – in general nu valorau nimic. Pe aceeasi casa de 100.000 de dolari, au existat si 20 de ipoteci de 70.000 de dolari; problema este ca nu la toate casele sunt 20 de ipoteci – la unele sunt 2, la altele sunt 5 si la altele sunt 20, ceea ce este greu de cuantificat.

O greseala ingrozitoare a fost ca, in momentul in care s-a declansat criza, toate bancile de investitii au unit creditele de consum, creditele ipotecare normale, deci creditele performante, si le-au bagat in ceea ce se numeste „salamul toxic”.

Au facut un salam in care au bagat carne buna, credite bune si un pic de credite sub­prime. Ce s-a intamplat in salamul acesta? Logic, carnea alterata a distrus si carnea buna, astfel incat tot salamul a devenit alterat. Astazi, este imposibil sa mai separi carnea buna de carnea alterata.

Reporter: Alan Greenspan a fost considerat vinovat pentru criza asta…

Cristian Sima: Greenspan a fost considerat vinovat pentru ca a tinut foarte mult dobanzile jos, dupa criza „dotcom”-urilor in 2000. Dar Greenspan, dupa ce a tinut dobanzile jos, le-a marit cu pasi marunti, cu 0,25%, luna de luna, crescand dobanda de la 1% la 5%. Bernanke nu a marit-o decat in prima sedinta cand a ajuns la conducerea Fed, decizie luata deja de Greenspan. N-a continuat politica asta.

Alan Greenspan a tinut dobanda la 1% timp de doi ani. Cred ca Ben Bernanke va tine dobanda la 0,25% mai mult de doi ani. Si atunci se va crea o noua bula.

De fapt putem observa ca toti banii aruncati in piata si banii din programul TARP (n.r. program de preluare a activelor toxice), care trebuiau sa relanseze economia si sa ajute creditul, s-au dus in Bursa. Din martie pana acum, Bursa de la New York a crescut cu 50%.

La Bursa romaneasca, BET-FI a crescut 300%.

Oare nu repetam greselile?

Napoleon spunea: „N-am uitat nimic, dar nici nu am invatat nimic”.

Se pare ca nici noi nu uitam nimic si nici nu invatam nimic. Din nou, este o euforie generala ca aceasta criza s-a terminat, desi nici bilanturile bancilor nu sunt curatate, nici „asset”-urile toxice nu au disparut. In plus, nu stim un lucru esential: banii tipariti, lichiditatea injectata si toate programele de stimul s-au dus catre banci, iar bancile au cumparat actiuni si si-au ameliorat pretul mediu. Si au facut super-profit pe trimestrul al doilea. Este greu de crezut ca mai pot creste inca 50%, pentru ca am ajunge mai sus de 2007. Ceea ce este imposibil.

Atunci nu cumva se creeaza a doua bula? De fapt, este o chestie logica, care s-a intamplat si la „dotcom”-uri: daca am o bula care se dezumfla, singura sansa sa ma salvez este ca tot aerul pe care il pierd sa creeze o alta bula. In 2000, s-a dezumflat bula de dotcom-uri si banii s-au dus in subprime. Acum se dezumfla subprime-ul si nu stim in ce bula se vor duce banii. Dar bula se creeaza.

Reporter: Cum puteam sa oprim crearea acestor bule?

Cristian Sima: Selectia naturala. Nu trebuiau ajutati toti, in mod egal.

Prin procesul de selectie naturala, lasam pe unul sa moara si pe celalalt sa supravietuiasca si celui care a dovedit ca este mai rezistent, ii mai dam o banana. Daca ii dam jumatate de banana celui care moare, el va muri oricum, iar cel care va supravietui oricum, cu jumatate de banana, nu se va simti mai bun.

Reporter: Care este opinia dumneavoastra referitoare la influenta globalizarii asupra propagarii crizei la nivel mondial?

Cristian Sima: Globalizarea a adus bunastare si in tari care nu-si meritau aceasta bunastare. De exemplu, in China, gobalizarea a adus bunastare fara acoperire, China nu a inventat nimic, ci a folosit doar tehnologie straina.

O tara nu va avea crestere economica de lunga durata decat daca va inventa ceva. Un popor care nu inventeaza nimic, in momentul in care nu mai are acces la tehnologie sau cand lucrurile se muta in alta tara, moare.

Chinezii nu inventeaza nimic, ci doar copiaza orice.

Tarile care au avut dezvoltare de lunga durata au inventat ceva. De exemplu, Coreea, Japonia, Germania. Economiile est- europene nu au inventat inca nimic si nu vor putea avea cresteri.

Reporter: China a cumparat aproape toata industria auto…

Cristian Sima: A cumparat tehnologia. Institutele de cercetari cu inventiile lor apartin vesticilor.

Vor fi chinezii capabili sa dezvolte mai departe? Hummer-ul a evoluat, ca si Volvo, de altfel.

Cred ca daca au cumparat tehnologia, cu forta de munca ieftina vor produce masinile Volvo. Dar aceste masini trebuie sa evolueze in timp, iar China si India nu sunt capabile sa inventeze ceva, ci doar sa copieze. India produce si astazi FIAT 1100, masina italiana a anilor „60.

In 2019, Hummer si Volvo vor deveni „obsolete”, daca raman la tehnologia de azi.

Reporter: Exista vreo legatura intre cresterea pretului petrolului si inceputul crizei? A fost cineva care a speculat pretul petrolului inainte de criza?

Cristian Sima: Toata lumea a speculat. Goldman Sachs il vedea la 200 de dolari pe baril si, de cand a anuntat acest lucru, pretul a mai crescut cu 10-20 de dolari, dupa care s-a dus in cap.

Daca vreti sa vedeti un indice care arata intr-adevar cum se misca economia, uitati-va la celebrul „Baltic Index”. Acest indice creste sau scade in functie de cum se transporta marfurile in lume, in special petrolul.

Daca se transporta marfa (pentru ca ea poate sa fie produsa, dar poate ramane pe stoc), acest indice creste si atunci si economia creste.

Anul trecut, acest indice cazuse in iulie cu 80%, ceea ce a tras dupa el prabusirea tuturor mai tarziu; iar in martie anul acesta indicele a crescut spectaculos, ceea ce a dus la o anumita revigorare.

Acum acest indice scade.

Reporter: Care este opinia dumneavoastra cu privire la activitatea agentiilor de rating la nivel international?

Cristian Sima: Toata lumea tine cont de agentiile de rating pentru ca nu exista alte entitati care sa conteze din acest punct de vedere.

Care e deosebirea dintre o agentie de rating si Dumnezeu? Dumnezeu nu se crede agentie de rating.

Reporter: Calpers, cel mai mare fond public de pensii din Statele Unite, a dat in judecata Moody”s, Standard&Poor”s si Fitch pentru ca au acordat ratinguri „perfecte” unor instrumente financiare garantate prin ipoteci, care au inregistrat ulterior mari pierderi.

Cristian Sima: Si Standard&Poors ce sa faca? Sa dea in judecata pe toti cei care au cumparat actiuni la Rompetrol Rafinare cand Rompetrol Rafinare avea rating-ul aproape zero?

Trebuie sa intelegem un lucru: agentiile de rating sunt platite de toata lumea si atunci normal ca exista niste interese.

La agentiile de rating trebuie sa stii urmatorul lucru: cand ti se spune „buy” sa intelegi „hold”, cand ti se spune „hold” trebuie sa intelegi „sell”. Cand o agentie sau un analist da „sell” trebuie sa intelegi faliment. Pentru ca ele intotdeauna le dau altfel: un pic mai bine.

Reporter: Poate fi invinuit George Bush pentru criza actuala?

Cristian Sima: De ce sa-l invinuiesti? Ca a venit criza economica? Ca el a administrat prost? Nicaieri in lumea asta, pentru incompetenta, nu te baga nimeni la puscarie. Pentru ca, daca spui ca presedintele Americii este incompetent, inseamna ca toti cei care l-au ales si l-au reales sunt vinovati. Acelasi lucru e valabil si la noi.

Acum, americanii l-au ales pe Barack Obama pentru ca nu aveau alta sansa. Nici macar nu s-ar fi ales un presedinte de culoare daca nu era criza asta.

Reporter: Ce parere aveti despre planul Obama de iesire din criza?

Cristian Sima: Planul Obama, nu stiu daca e bun sau rau, dar face ceva spre deosebire de alte tari. Americanii risca ceva, incearca ceva.

Reporter: Credeti ca Europa ar fi suportat mai bine criza daca nu ar fi fost moneda euro?

Cristian Sima: Germania si Franta, da. Italia, Spania, Slovenia si Slovacia, nu.

Opinia mea este ca acum asistam la sfarsitul civilizatiei occidentale, exact cum s-a intamplat cu civilizatia greco-romana.

Civilizatia greco-romana s-a dezvoltat foarte mult, insa, la un moment dat, a aparut o putere mult mai mare de la marginile civilizatiei, respectiv puterea romana, care, in momenul in care a reusit sa domine tot si sa se dezvolte, s-a prabusit la randul sau.

Ce s-a intamplat cu civilizatia occidentala? Ea s-a creat in Europa in Evul Mediu si s-a caracterizat printr-o continua lupta de suprematie, de la Spania, trecand la Franta sau Germania.

La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, America, intrata ultima in lupta, a castigat. A dominat tot, domina tot, dar nu poate sa controleze.

Consider ca civilizatia occidentala se va destrama mult mai repede decat civilizatia romana pentru ca timpul de azi e comprimat fata de acum 2000 de ani. Iar in urma acestei destramari se va crea haos.

Din haosul asta trebuie sa apara o alta civilizatie. Inca nu stim care.

Reporter: Cum a ajuns criza mondiala in tara noastra?

Cristian Sima: Criza in Romania a ajuns exportata, ca si bunastarea de care am beneficiat pana anul trecut.

Bunastarea nu a ajuns in Romania pentru ca poporul roman s-a apucat sa inventeze, sa munceasca, sa creeze, sa produca, sa faca agricultura.

In 1938, poporul roman avea produsul intern brut de doua ori si jumatate cat toata Italia. Astazi, poporul roman are produsul intern brut cat regiunea Venetia si imprejurimi.

Dar in „38 nu importam tehnologie, trimiteam „mintile” romanesti in strainatate, care insa se intorceau. Ar fi bine sa aducem in tara toata inteligenta plecata in „90 – „95. Sunt plecati in America, in Europa, numeni nu mai vrea acasa dupa 20 de ani. Chiar daca foarte multi din cei care au ramas in Romania s-au apucat de business-uri si o duc mai bine decat cei care predau acum la Harvard sau la Stanford, cei din urma sunt mai linistiti. Chiar si in perioada asta de criza ingrozitoare din America sunt mult mai linistiti decat noi.

Reporter: Care au fost cele mai grele momente ale dumneavoastra ca investitor?

Cristian Sima: Cele mai grele momente au fost din octombrie 2008 si pana acum o luna cand toti clientii care au castigat anul trecut pe pozitii „short” s-au retras de frica ca aceasta criza va devaloriza banii si ca bancile vor da faliment.

Parerea mea a fost ca, daca intr-un an in care bursele se vor prabusi iar clientii mei vor avea performante deosebite, ei nu numai ca nu se vor retrage, poate vor mai si aduce bani.

Surprinzator, toti cei care au jucat de capul lor si au pierdut 90%, sunt si in ziua de azi pe piata sa recupereze, iar toti cei care au castigat si-au inchis conturile si WBS a platit peste 21 milioane de euro clientilor, din octombrie 2008 pana acum.

Volumul tranzactiilor pe care le faceam la New York a scazut de la 1,4 miliarde de dolari anul trecut, la sub 120 milioane de dolari pe primele sase luni, anul acesta. Si nu a fost lipsa de incredere, ci panica creata de aceasta criza, panica ce a dus la retrageri masive.

Reporter: Care este profilul investitorului, in momentul de fata?

Cristian Sima: Sunt investitori care au pierdut, in 2008, 90% si care nu au refacut nici macar 10% din pierderea aceea. Este logic pentru ca ei au pastrat aceleasi actiuni. Romanul nu intelege un lucru – daca ai pierdut pe o actiune, poate aceea nu e buna, las-o si du-te la alta. Nu trebuie sa recuperezi banii pierduti pe aceeasi actiune.

Reporter: Romanii sunt optimisti sau naivi?

Cristian Sima: Sunt destul de naivi. Nu invata nici din propriile greseli. Strainii au cultura investitiei mai mare, au mai trecut prin pierderi.

Reporter: De ce nu are succes Bursa de la Bucuresti si piata fondurilor?

Cristian Sima: Nu este transparenta. Oamenii care o conduc fac mici afaceri care, din cand in cand, mai apar prin presa, dar nu se intampla nimic.

Bursa, nefiind transparenta, nu exista volume. Regulatorul CNVM (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) nu este echidistant, este platit din banii brokerilor pentru a supraveghea brokerii. CNVM e platita din comisioanele de la BVB (Bursa de Valori Bucuresti) si de la BMFMS (Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu), nu este platita de la buget. Acum vrea bani de la buget pentru ca i-a cheltuit pe toti ceilalti.

Reporter: Cand estimati iesirea din criza si cum va arata lumea dupa? Sa ne asteptam la schimbari in topul celor mai mari puteri ale lumii?

Cristian Sima: America nu va disparea dintr-o data si nu va aparea alta putere, pentru ca nu exista o alta putere militara, economica mai mare decat America.

Atata timp cat baza culturala s-a degradat foarte mult, nu exista concurent al Americii. Pe de alta parte, insa, America nu-si poate continua hegemonia cu scrasnetul armelor. Disparitia hegemoniei americane va crea un vid de putere.

Reporter: Cum este impartita lumea acum?

Cristian Sima: Americanii si restul lumii. Hegemonia este clara. Traian Basescu spune ca iesim din criza numai daca ceilalti ies din criza, europenii spun ca nu iesim din criza decat daca americanii ies din criza, deci toti ne uitam la „tatuca”, care acum nu mai este Stalin, este „tatuca” Obama, care ori ne scoate, ori nu ne scoate din criza.

Reporter: Este sfarsitul capitalismului?

Cristian Sima: Daca criza mai tine 2-3 ani, normal ne reintoarcem la Keynes si la etatizare.

Reporter: Si nu era mai bine daca ramaneam la Keynes?

Cristian Sima: Nu am fi avut progres.

Reporter: Am observat ca tarile arabe sunt foarte active in a achizitiona pe timp de criza. Ce parere aveti?

Cristian Sima: Tarile arabe achizitioneaza titluri de stat americane. Sa nu uitam un lucru, toata datoria de stat americana este in mana tarilor arabe, a Chinei, Indiei, Japoniei. Daca maine ei vor sa vanda aceste titluri de stat, vor realiza o pierdere imensa pentru ca nu va avea cine sa le cumpere, pretul la titluri de stat va scadea, dobanda pe dolar va creste pana la stele si, astfel, refugiul va fi, din nou, in dolari. Deci America nu va pierde.

Reporter: Manipuleaza presa aceasta criza atat la nivel international cat si la noi?

Cristian Sima: Presa a creat panica si a amplificat dimensiunile crizei, iar acum presa creeaza optimism si influenteaza formarea unei noi bule.

In Romania, nu exista stiri, in afara de accidente, morti, violuri si incendii. Noi stim sa facem campanie de presa, pentru ca este mult mai usor sa-ti dai cu presupusul decat sa fii ziarist adevarat, care umbla prin tara, cerceteaza, ancheteaza.

Reporter: Cine va iesi cel mai bine din criza?

Cristian Sima: Din criza din 1929-1933, au castigat Statele Unite. Statele Unite au avut cea mai buna infrastructura, au investit, dupa aceea au fost gata sa dezvolte o industrie de armament extraordinara, au castigat razboiul si uite asa au ajuns puterea numarul unu a lumii si sunt si in ziua de azi, de la al Doilea Razboi Mondial incoace.

In Europa, cred ca Franta se pozitioneaza cel mai bine, pentru ca are o agricultura enorma, bine facuta, exporta mult. Tuturor tarilor, inclusiv Chinei, le-au scazut exporturile. De doua luni de zile, Franta exporta. Daca Franta inchide toate fabricile Peugeot, Citroen, dar mai dezvolta 200 de fabrici de facut rosii sau branza, acestea se vor vinde in continuare. Franta are produse alimentare pentru toate categoriile de consumatori si este cea mai agrara tara din Europa.

Reporter: Cum s-a comportat economia Romaniei de la declansarea crizei financiare pe plan international pana acum?

Cristian Sima: Noi am vazut ca a venit incendiul. Incendiul era la geam si primul lucru pe care l-am facut a fost sa vedem daca este intr-adevar incendiu si am deschis fereastra; cand am deschis fereastra, a intrat focul in casa; dupa ce focul a intrat in casa, nu am luat Dunarea sa o varsam peste casa, ci cu o galetusa, in fiecare zi, aruncam apa peste foc. Asta facem si azi.

Astazi nu mai avem bani la buget, mai aruncam o galetusa, acum aruncam galetusa, acum 10 zile libere, mai incolo, vedem noi.

Daca, la 1 ianuarie, guvernantii luau masuri adevarate si spuneau o luna concediu fara plata, 20% dati afara din administratia publica, taiere de impozit la salarii aproape de zero si marire de TVA, azi eram mult mai bine. Acum incendiul e asa de mare incat toate galetusele astea nu mai fac nimic.

Interviul a fost publicat pe site-ul ziarului Bursa.