Criză monetară în Iran: Rialul s-a devalorizat cu 18% în două zile și a pierdut două treimi din valoarea față de dolar de la începutul anului

Moneda națională a Iranului s-a devalorizat cu 18% în două zile, determinând autoritățile să lanseze o campanie împotriva corupției care a condus la 60 de arestări, în încercarea de a stopa speculațiile, scrie AFP.

Pe piața neagră, un iranian avea nevoie marți de 119.000 de riali pentru a obține un dolar, față de 100.000 duminică.

De la începutul anului, rialul a pierdut aproape două treimi din valoarea sa: în 1 ianuarie, erau suficienți 42.900 de riali pentru a obține un dolar.

Mulți se tem de revenirea în 6 august a sancțiunilor americane, decise de administrația Donald Trump după retragerea din acordul nuclear iranian.

Banca centrală a pus volatilitatea monedei naționale pe seama „conspirației dușmanilor”, un argument obișnuit în discursul oficial dar care, în contextul actual, se apropie de realitate.

Impactul presiunilor externe se face resimțit din cauza corupției și a proastei gestiuni a economiei, cred analiștii.

Autoritățile par acum să conștientizeze criza iar în acest week-end autoritatea judiciară a anunțat 60 de arestări pentru fraudă și tentativă de afectare a sistemului bancar.

Mai multe persoane arestate aveau legături directe cu guvernului, care le-au permis spre exemplu să importe ilegal mașini de lux, a afirmat purtătorul de cuvânt al autorității judiciare, Gholam Hossein Mohseni-Ejeie. Aceștia riscă pedeapsa capitală, pentru corupție.

Aceste arestări vin pe fondul unui val de furie împotriva speculatorilor care nu încetează să crească. Aceștia din urmă își folosesc contactele din cadrul clase conducătoare pentru a obține dolari la cursuri scăzute în mod artificial pentru a importa produse cu prețuri reduse sau pur și simplu pentru a-i revinde pe piața neagră, cu un profit enorm.

În iunie, tânărul ministru al Telecomunicațiilor, Mohammad Javad Azari Jahromi, a prezentat un grup de importatori de telefoane mobile care au profitat de sistem.

Aceștia au obținut 250 de milioane de dolari la rate de schimb favorabile pentru a importa telefoane, „dar mai puțin de o treime din bani a fost folosită în acest scop”, a spus el.

Inițiativa ministrului de 36 de ani s-a dovedit foarte populară în rândul iranienilor, dar nu s-a bucurat de unanimitate în guvern, ministrul Industriei apreciind că un demers similar în ministerul pe care îl conduce ar fi „o declarație de război la adresa sectorului privat”.

Criza este legată și de decizia guvernului care a facilitat sarcina speculanților, după ce au stabilit în aprilie un curs oficial fix de 42.000 de riali pentru un dolar.

Băncile au refuzat să își vândă dolarii la aceste rate de schimb foarte reduse iar autoritățile au fost nevoite să-și relaxeze poziția în iunie, lăsând mai mult flexibilitate pentru anumiți importatori.

În acest context de criză monetară, președintele iranian Hasan Rohani l-a înlocuit săptămâna trecută pe guvernatorul Băncii centrale, Valiollah Seif, cu Abdolnasser Hemati.

„Ne aflăm în fața unei crize profunde care acaparează toată atenția. Nimeni nu vorbește de o reformă a sistemului bancar, de investiții sau de crearea de locuri de muncă”, spune ziaristul Maziar Motamedi, de la cotidianul local Financial Tribune.