Cum functioneaza mafia fierului vechi in Dolj: retele de firme fantoma, marfa furata si bani albiti prin tranzactii succesive

Fierul vechi, de cele mai multe ori furat, ajunge la firmele de colectare ce platesc pentru el bani „la negru”. Fierul achizitionat este „albit” in acte cu facturi si tranzactii fictive incheiate cu fel si fel de firme din tara, din mai multe judete, iar apoi, cu actele „in regula”, firma colectoare vinde mai departe fierul vechi unei companii mai mari, incaseaza banii si dupa cateva luni de activitate dispare subit. Asa arata reteaua mafiei fierului vechi din judetul Dolj, o retea aplicabila pentru toata tara, relateaza publicatia locala Gazeta de Sud. Pe langa ilegalitatile cu fier vechi, schema achizitiilor fictive a cuprins si firmele de constructii unde patronii scot din firme bani folosind metode „la negru”.

„Fierul vechi este adus la firmele respective si preluat fara sa se emita vreun act persoanei fizice. Apoi, firmele respective trebuie sa dovedeasca provenienta marfii si fac documente fictive, facturi false care ar proveni de la foarte multe firme din tara, din mai multe judete. Dupa care, marfa este vanduta la persoane juridice care exista. Cu alte cuvinte, cineva cumpara fier vechi de la o persoana juridica ce nu exista (sau exista, dar e in faliment) si vinde apoi catre o persoana juridica existenta.

Reteaua mafiei fierului vechi – persoane fizice

Foto: Gazeta de Sud

Fierul fie e furat, fie nu i se cunoaste provenienta, dar firma care il colecteaza il trece prin intermediarul care exista si ii da, astfel, o provenienta „legala”. Aceste tranzactii fictive sunt o mare problema pentru noi la Dolj, la Olt si Mehedinti”, a spus Ioan Filipescu, director executiv adjunct al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj, potrivit Gazeta de Sud.

Autorizarea e aproape o formalitate. Firmele mari prefera sa dea bani firmelor mici si dubioase, decat sa se incurce cu persoanele fizice

Mai departe, dupa ce incaseaza banii pe fierul vechi livrat la companiile mari, firmele colectoare dispar subit dupa trei-sase luni de activitate.

„Sunt foarte multe firme care sunt autorizate de Mediu pentru achizitii de deseuri feroase si neferoase de la persoane fizice. Conditiile de autorizare sunt minime, astfel ca aproape oricine poate primi astfel de autorizatii. Asa apar intermediarii, care iau fierul vechi de la persoane fizice, dar care fac intrari fictive de marfuri de la diverse firme din tara, din Brasov, Gorj, Olt, Prahova (existente sau inexistente) si dau mai departe marfa la marii ‘jucatori’ de pe piata. De fapt, acestor firme din urma le trebuie doar autorizatiile celor mici, ale intermediarilor, care se mai numesc firme <>”, a declarat si Mircea Parvuletu, directorul executiv al DGFP Dolj.

Oficialul a mai aratat ca firmele mari sunt destul de serioase… cu actele, au multi angajati si nu se preteaza sa ia marfa direct de la persoanele fizice carora ar trebui sa le taie chitante, dar sa le retina la sursa o taxa de 3% pentru mediu si impozitul pe venit de 16%. Ca sa nu se complice sa diminueze pretul cu impozitele enumerate (in total de 19%), firmele mari prefera intermediarii, care trag tunuri importante, apoi dispar fara urma.

Dupa cateva luni de „munca” in domeniul fierului vechi: facturi fictive, milioane incasate si firma inchisa subit

Reteaua mafiei fierului vechi

Foto: Gazeta de Sud

„Firma care face achizitiile de fier vechi de la persoane fizice lucreaza trei luni, sase luni, isi ridica banii din banca, apoi, cand incepem sa ii blocam conturile, o inchide sau o abandoneaza, dar isi faec alta firma pe numele altui membru al familiei, de multe ori pe acelasi spatiu, dupa care obtine rapid autorizatie de mediu si face aceeasi activitate, in aceleasi conditii”, mai sustine oficialul de la finante.

„Milioane de euro se sustrag in felul acesta, pentru ca valoarea tranzactiilor este uriasa, cu zeci de mii de tone de fier si cu cupru. Miza cea mare pentru firmele mari sunt cei 19% care care ar trebui sa se retina de la persoanele fizice. De aceea se ocupa intermediarii de tot ce inseamna achizitii”, a mai explicats eful fiscului doljean.

Potrivit gds.ro, „reteta” evazionista este atat de bine elaborata, incat firmele intermediare care sunt veriga cea mai importanta in schemele de evaziune cu fier vechi si cupru si-au pus la punct toate detaliile, inclusiv cum sa scoata banii din conturi.

Banii scosi cash din banca prin semnaturi false. Tone de fier vechi carate cu un… Tico

Intermediarii de tot ce inseamna achizitii. Intermediarii fac livrarile catre firmele mari, apoi merg la banca sa isi ridice banii. Dar singura modalitate prin care banca accepta sa plateasca cu cash este situatia in care firma vine cu borderou cu semnaturi de la persoane fizice. Acesti intermediari vin cu astfel de tabele cu diverse persoane si cu diverse semnaturi si reusesc sa scoata din banca zeci de miliarde de lei vechi (milioane de euro – n.r.) in numerar”, a spus seful Fiscului doljean.

De multe ori, Finantele si alte organe de control constata in timpul controalelor ca borderourile contin semnaturi false, de la persoane inexistente si, de multe ori, persoane ce figureaza pe document ar fi declarat ca au adus tone de fier vechi la firma colectoare cu o masina cu nr. DJ [–]. Dar, cand este verificat numarul masinii in baza de date cu inmatricularile, se constata ca vehiculul este un Matiz sau un Tico.

Mii de facturi mici si tranzactii fictive in constructii: banii intra in buzunarul patronilor

Pe langa reteaua mafiei din jurul fierului vechi, autoritatile doljene sustin ca mai exista un domeniu in care tranzactiile fictive sunt „la moda”.

Seful Activitatii de Inspectie Fiscala din Dolj, Ioan Filipescu, a spus ca alt fenomen se intalneste in tranzactii fictive in domeniul constructiilor in care bunurile nu exista deloc „caz in care se transfera doar documentele pentru a creste costurile si a diminua profitul”.

Falsificarile din contructii

Foto: Gazeta de Sud

Care este schema: o firma poate plati in numerar pana la 5.000 de lei pentru a achita o factura. Daca achizitiile sunt fictive, atunci si platile sunt tot fictive, dar banii sunt scosi din casieria firmei, iar comisarii Garzii Financiare presupun ca acei bani intra in buzunarele patronilor.

„Este un fenomen care se manifesta de un an si jumatate-doi. O parte din prejudiciu se recupereaza, ca in cazul altor evaziuni”, sustine oficialul doljean, insa publicatia citata precizeaza ca in astfel de situatii Garda Financiara poate sa dovedeasca foarte greu ca administratorii acestor firme scot din societate milioane de lei prin facturi fictive.

Probleme in actunile de cercetare: Mii de facturi suspecte de verificat. Zeci de contracte de fier vechi cu zeci de firme de prin judet si din tara

„Sunt firme care au 2.000-3.000 de facturi mici, de achizitii de pana la 5.000 de lei, prin care ei isi iau banii din firma. Noi stam cate trei saptamani la o astfel de firma si buchisim 2.000 de facturi sa verificam persoanele carora le-au fost emise facturile”, a declarat Cornel Corcoveanu, seful Garzii Financiare Dolj.

Nu doar Fiscul intampina dificultati in verificarea acestor spete, ci si organele de cercetare penala.

„De la inceputul anului si pana acum au fost solutionate 107 dosare de evaziune fiscala si mai sunt inregistrate 274 de dosare. Foarte multe dintre acestea sunt dosare cu fier vechi, cupru si alte materiale neferoase, dar si cu materiale de constructii. Alte dosare sunt la DIICOT, pentru ca e un lant intreg de persoane, care au actionat ca un grup infractional organizat si multe sunt la DNA, pentru ca valoarea prejudiciului este mare, iar foarte multe se afla in cercetare la Serviciul de Investigare a Fraudelor”, a declarat procuror Magda Badescu, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj.

Comisarul-sef Leonard Bandoi, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) din cadrul IPJ Dolj, confirma ca sunt zeci de dosare in lucru pe spetele enumerate mai sus, care au ca schema achizitii fictive de la firme-fantoma sau firme care exista.

„Avem zeci de dosare, atat pe deseuri feroase, cat si neferoase. Sunt firme care apartin unor cetateni de etnie roma, care au sediul in localitati din jurul Craiovei, cum ar fi Cosoveni, Carcea, Cotofeni, dar si in Craiova, pe strada Raului”, a spus oficialul doljean, explicand ca un astfel de dosar este destul de complicat, avand in vedere ca instrumentarea se face cautand firmele din toate judetele care figureaza ca ar fi livrat deseuri unei singure societati din jurul Craiovei.

De exemplu, o singura societate care colecteaza fier vechi declara ca a achizitionat fierul de la 22 de firme din diverse judete. Cand sunt luate la puricat firmele respective fie sunt in faliment, fie si-au incetat activitatea de ani de zile, fie nu exista deloc. Astfel, coroborat cu verificarea persoanelor fizice care au vandut fierul catre societatile intermediare, volumul de munca intr-un singur dosar se intinde pe mai multe luni, timp in care firma s-a si inchis, a incasat banii si evaziunea este inca nedovedita, scrie publicatia citata.