De ce s-au grăbit PSD și ALDE să voteze controversatul fond suveran de nouă miliarde de lei
Legea privind inființarea Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare a stat prin sertarele de la Parlament timp de jumătate de an, fără a fi dezbătută vreodată în mod real. A fost multă liniște în privința ei, atât din partea puterii, cât și a opoziției. Abia marți s-au precipitat lucrurile, deputații PSD și ALDE având clar misiunea de a trece rapid legea prin comisii, pentru ca miercuri să fie dat votul final în plen. De ce atâta grabă, mai ales că legea nici nu se afla în procedură de urgență? De ce au refuzat o dezbatere despre ce se va întâmpla cu cele 2 miliarde de euro care vor fi gestionate de un grup de persoane numite politic și despre cele 33 de companii care vor forma fondul, a căror soartă devine incertă?
- De ce nu au așteptat opinia Eurostat?
- De ce au majorat peste noapte aportul în numerar la constituirea fondului, de la 1,85 miliarde lei la 9 miliarde lei?
- De ce au pus pe lista de companii care vor forma fondul și societăți cu pierderi mari, care ar putea trage în jos pe cele cu profit?
- Care sunt concret investițiile pe care ar urma să le facă fondul? Cine garantează că banii nu vor dispărea în găurile de la buget sau pe afaceri de partid total neprofitabile?
- În ce condiții vor putea fi vândute acțiuni și active ale companiilor din Fond?
- Cine va răspunde pentru un eventual eșec al fondului, eșec care ar însemna o catastrofă pentru economia românească?
Sunt multe alte întrebări la care deputații PSD și ALDE nu au dorit să raspundă, forțând aprobarea legii într-o singură zi, fără dezbatere pe fond.
1.După cum au declarat în câteva rânduri cei de la PSD, Legea trebuia aprobată după ce Eurostat emitea o opinie prin care spună dacă viitorul fond va afecta sau nu bugetul. Nu au mai așteptat opinia. Ministrul Finanțelor susține că există mail-uri cu Eurostat, însă acestea nu au valoare de aviz. În plus, corespondența cu Eurostat s-a purtat înaintea modificărilor făcute pe repede înainte, marți, în comisia economică din Camera Deputaților.
2.Ce ar spune Eurostat de creșterea aportului în numerar de la 1,85 miliarde lei la 9 miliarde lei, peste noapte, fără nicio explicație logică? În forma adoptată de Senat, aportul în numerar era stabilit la 1,85 miliarde lei. Brusc a fost urcat la 9 miliarde de lei. Legea arată că banii ar urma să fie alocați de Ministerul Finanțelor din veniturile din privatizare. Care privatizări? Sunt bani care vor fi alocați în tranșe timp de cinci ani, dintre care 200 millioane lei la constituire, dar chiar și așa suma este uriașă.
3. CFR și-a bugetat pentru 2018 pierderi de 367 milioane de lei, după alți ani cu rezultate negative uriașe. Poșta Română este o companie cu pierderi an de an și cu datorii de multe sute de milioane de lei. Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA este și ea o companie care nu se descurcă foarte bine. Acestea vor fi societăți care vor fi puse la un loc cu cele profitabile. Cum ar putea fi funcțional un fond care pornește cu asemenea poveri? În total sunt 33 de companii, din care 10 au fost adăugate peste noapte. Cert este că Eurostat nu ar fi de acord să facă parte din fond societăți cu probleme.
4.Nu este deloc clar ce fel de investiții vor fi finanțate de Fond. Autostrăzile sau spitalele nu sunt investiții care să aducă profit. Nu imediat și nu fără perceperea unor taxe consistente. Fabrici și uzine? Nu a fost elaborat niciun studiu pentru a vedea ce fel de investiții ar fi rentabile în România și nu există nicio strategie națională de reindustrializare. Sursele de finanțare vor fi din dividendele distribuite de companiile cu profit din cadrul fondului, împrumuturile, tranzacționări de diverse instrumente financiare și vânzări de acțiuni din portofoliu.
Dar cum vor fi folosiți banii astfel obținuți? Fondul va face la un moment dat, cine știe când, o strategie investițională și vor fi stabiliți niște indicatori de performanță. Însă, cel care va evalua modul în care sunt îndeplinite obiectivele va fi Ministerul Finanțelor, adică unicul acționar al Fondului. În forma adoptată de Senat exista și o prevedere ca acești indicatori de performanță să fie stabiliți împreună cu un comitet consultativ format din reprezentanți ai Guvernului, ai BNR, ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai mediului academic, ai băncilor, ai Parlamentului și ai societății civile. Prevederea a fost eliminată de Camera Deputaților fără explicații. Practic, a fost eliminată orice urmă de obiectivitate în privința indicatorilor de performanță.
Poate va exista tentația finanțării găurilor din bugetul de pensii. Acest lucru ar însemna din start eșecul fondului, fapt care ar pune în pericol companiile care îl alimentează, iar mai departe întreaga economie românească.
Există și în alte state fonduri suverane, însă acestea se finanțează altfel, în special din resurse pe care le au în exces, fără a pune în pericol companii de stat. Cel mai bun exemplu este fondul din Norvegia, cel mai mare din lume, care fructifică veniturile din exporturile petroliere și care face investiții sigure în acțiuni, obligațiuni și imobiliare. La fel și fondurile din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită sau Iran.
Modul în care va fi condus fondul ridică alte semne de întrebare. Primii nouă membri ai Consiliului de Supraveghere vor fi numiți direct prin ordin al Ministrului Finanțelor, iar aceștia, la rândul lor, vor numi membrii Directoratului. Teoretic, ar trebui ca managerii să fie selectați conform criteriilor OUG 109/2011 privind managementul corporativ, însă de un an și jumătate, de când stabilește Dragnea guvernele, această legislație nu a mai fost deloc respectată. Astfel, prevederea din lege că managerii vor fi selectați în baza OUG 109/2011 nu reprezintă o garanție.
5.Mari suspiciuni apar și asupra modului în care vor fi vândute acțiuni și active ale Fondului. În cazul acestor vânzări nu se va aplica legile privatizării (OUG 88/1997 și Legea 137/200), care reglementează diverse metode de întrăinare: oferte publice de vânzare, licitații sau negocieri directe. În situația în care nu trebuie să se supună vreunei legi, care vor fi regulile după care vor fi făcute aceste vânzări? În acest context, amintim declarația lui Liviu Dragnea din 13 iulie 2017, când a avut o întâlnire cu premierul Israelului Benjamin Netanyahu: „Astăzi am avut plăcerea de a discuta cu Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Statului Israel și ministru al Afacerilor Externe, despre oportunitățile de a consolida cooperarea noastra prin atragerea #capitalului israelian în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar și în alte sectoare ale #economiei romanești„.
6.Inițial, constituirea fondului urma să fie aprobată prin inițiativă a Guvernului. Anul trecut a existat chiar un proiect de lege pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Economiei. Însă în decembrie a apărut o altă inițiativă, însă de data aceasta în Parlament, semnată în bloc de toți parlamentarii PSD și ALDE. Practic, Guvernul nu și-a mai asumat nicio responsabilitate, iar aproape 200 de parlamentari sunt mai greu de tras la răspundere.
Cele 33 de companii la care statul deține pachete de acțiuni care vor forma Fondul:Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Poșta Română, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacității de Muncă TBRCM SA, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA și Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.
După ce va fi înființat Fondul, se mai justifică existența ministerelor economiei și energiei? Acum, în fiecare dintre aceste ministere sunt mulți funcționari care se ocupă doar de administrarea participațiilor statului la aceste companii. Care va mai fi utilitatea lor după înființarea fondului?
INTERVIURILE HotNews.ro