Sari direct la conținut

Decizie fără precedent. Mandat de arestare pe numele președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol, după impunerea legii marțiale

HotNews.ro
Decizie fără precedent. Mandat de arestare pe numele președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol, după impunerea legii marțiale
Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol. Foto: Profimedia

Un tribunal sud-coreean a aprobat marți arestarea președintelui Yoon Suk Yeol după ce acesta a fost pus sub acuzare și suspendat de la putere pentru impunerea legii marțiale, marcând prima dată când un președinte în funcție al țării se confruntă cu arestarea, informează Reuters.

Biroul de Investigare a Corupției pentru Înalți Funcționari (CIO) a confirmat că Tribunalul Districtului de Vest din Seul a aprobat un mandat de arestare solicitat de anchetatorii care investighează impunerea de scurtă durată a legii marțiale de către Yoon.

Yoon este acuzat că ar fi fost liderul unei insurecții, una dintre puținele acuzații penale față de care un președinte sud-coreean nu are imunitate. Separat, procesul său de punere sub acuzare este judecat la Curtea Constituțională.

Mandatul de arestare a unui președinte în exercițiu, fără precedent în Coreea de Sud

Mandatul de arestare a unui președinte în exercițiu este fără precedent și adâncește criza politică care a cuprins Coreea de Sud, a patra economie a Asiei și un aliat-cheie al SUA.

Premierul Han Duck-soo, care i-a luat locul lui Yoon ca președinte interimar, a fost, de asemenea, pus sub acuzare de către parlament, dominat de opoziție.

Ministrul de finanțe Choi Sang-mok, care a preluat funcția de președinte interimar după destituirea lui Han, s-a ocupat de prăbușirea duminică a zborului Jeju Air 7C2216, care a provocat moartea a 179 de persoane în cel mai mortal dezastru aerian de pe teritoriul Coreei de Sud.

Actualul mandat de arestare este viabil până la 6 ianuarie, iar odată ce va fi exercitat, Yoon ar urma să fie reținut la Centrul de detenție din Seul, potrivit CIO, a relatat agenția de presă Yonhap.

Yoon Kab-keun, un avocat al președintelui destituit, a declarat că mandatul de arestare este ilegal și invalid, deoarece CIO nu avea autoritatea de a solicita un mandat în temeiul legislației sud-coreene.

El a declarat că echipa juridică a președintelui va depune o cerere la Curtea Constituțională pentru a opri mandatul.

Instanța districtuală a emis mandatul din cauza probabilității ca Yoon să nu răspundă la citație fără un motiv întemeiat și a existenței unui motiv substanțial de a-l suspecta pe Yoon de comiterea unei infracțiuni, a mai relatat Yonhap. Instanța a refuzat să comenteze.

Nu este clar când sau cum va fi executat mandatul de arestare pentru Yoon. Serviciul de securitate prezidențială din Coreea de Sud a precizat marți, într-o declarație, că va trata mandatul de arestare în conformitate cu procedurile legale.

Mandat de percheziție pentru reședința lui Yoon

Instanța a aprobat, de asemenea, un mandat de percheziție pentru reședința lui Yoon, a declarat CIO.

Anterior, poliția a încercat, dar nu a reușit să percheziționeze biroul prezidențial ca parte a anchetei, din cauza blocării accesului de către serviciul de securitate prezidențial.

Yoon nu a răspuns la convocările anchetatorilor pentru interogatoriu de mai multe ori de la declararea legii marțiale la 3 decembrie. Anunțul, o încercare de a interzice activitatea politică și de a cenzura mass-media, a fost primul ordin de acest fel în Coreea de Sud din anii 1980.

În acea noapte, trupele au pătruns cu forța în clădirea Adunării Naționale din Seul, dar s-au retras atunci când asistenții parlamentari le-au stropit cu extinctoare. Parlamentarii au respins decizia legii marțiale în timp ce protestatarii se luptau cu poliția afară, iar Yoon a anulat ordinul în câteva ore.

Reacția a fost promptă. În timp ce Yoon a supraviețuit unei prime încercări de punere sub acuzare, membrii partidului său s-au alăturat ulterior partidelor de opoziție pentru a-l pune sub acuzare pe 14 decembrie.

Han a preluat funcția de președinte interimar, dar și el a fost pus sub acuzare vineri, după ce a refuzat să aprobe numirea de către parlament a unor judecători la Curtea Constituțională.

INTERVIURILE HotNews.ro