Din culisele televiziunii: Guma de mestecat si aplauze

In „vremurile de aur” se aplauda la comanda pe stadioane si la defilari. Si astazi mai sunt locuri in care nu poti aplauda decat la comanda, nu poti sa te bucuri decat la comanda, iar daca vrei sa taci… trebuie sa astepti tot o comanda. Afla cum poti face bani aplaudand si intra in culisele televiziunii.

O emisiune cu public, fara public

Radu Bacalu asteapta pe trotuarul de vizavi de intrarea Pangratti a Televiziunii Romane. Ii numara din priviri pe cei care s-au adunat pana acum: vreo 20, plus vreo 15 la caldura, in hol. E duminica, ora 15:30. Radu are nevoie de 70 de oameni pentru emisiunea lui Dan Bittman, Danutz SRL. Ii lipsesc jumatate si e deja atat de tarziu.

Radu e coordonator de public la una dintre cele mai mari agentii de casting pentru televiziuni din Bucuresti. E responsabil sa adune zilnic cam 50-70 de oameni, sa ii aseze in gradene, sa ii faca sa aplaude, sa rada, sa raspunda intrebarilor moderatorului sau – din contra – sa taca si la sfarsit sa ii plateasca si sa ii programeze pentru urmatoarea emisie. Nu degeaba prietena lui, Ada, spune ca „omul asta e o echipa”.

Peste o ora si un sfert toata lumea trebuie sa fie in platou. Radu scoate telefonul si apeleaza call center-ul de la agentie. „Au mai trimis ceva de la Duminica in familie?”. Vorbeste incet, nu vrea sa ii alerteze pe cei prezenti. Stie ce face – nu e prima data cand nu apar oamenii. Dar trebuie sa se miste repede.

Atentie la mine Foto: HotNews.ro

Intre timp, au mai venit cativa. „Daca mai vin zece, 53”, calculeaza Radu. „Daca mai dau drumul de la Duminica, inca zece”. Isi musca buzele si isi incrunta usor sprancenele negre, stufoase. Are 21 de ani si nu are mai mult de 60 de kilograme, cu tot cu cele trei telefoane pe care le poarta de regula la el si cu rucsacul negru, in care a ingramadit aparatul foto, agende si liste de public de la emisii trecute.

Se consulta cu Rodian, colegul lui, care a venit sa-l ajute. „Punem cate 5 pe-un rand”, sugereaza Rodian. „Cum sa pui cate 5 in gradena din stanga?! E putin. N-avem si noi niste masinisti in plus in TVR-ul asta…”. La 16:00, numarul spectatorilor ajunge la 52. Majoritatea figurantilor au fost si la emisiunile trecute. Sunt liceeni si studenti, doar una sau doua persoane trecute de 30 de ani. Radu stie ca unii dintre ei – destui – vin pentru el, nu se duc la alte emisiuni, cu alti coordonatori. Vin pentru ca e „ferm” si e mai bun decat colegii lui. Pe unii figuranti ii plateste in plus, pentru ca se poate baza ca vin la ora stabilita, imbracati frumos. El e platit pentru fiecare emisie si ia dublul sumei primite de cei din public. Daca ei iau 15 lei, el ia 30, ajungand la un salariu de 1200 – 1500 de lei pe luna.

De la “Bara la bara”, la TVR

Radu a facut si el figuratie. A inceput acum un an si jumatate, la Kanal D, la Bara la bara, o emisiune cu Flamingo Boys si Flamingo Girls, la care se facea striptease. Nu prea s-a descurcat prima data, coordonatorul de atunci l-a certat ca era prea linistit.

Dupa doar trei luni, l-au facut coordonator. Radu crede ca atunci i s-a acordat o sansa, pentru ca rar se intampla ca dupa un timp atat de scurt sa ti se propuna sa devii coordonator. Prima lui emisiune a fost Ora castigatorilor, la Kanal D. Au urmat editii speciale, inregistrari de Craciun, de Revelion. Dupa inca trei luni, a preluat tot ce insemna TVR. Lucrurile au decurs bine, iar in vara, TVR-ul a incheiat un contract de exclusivitate pentru figuratie cu agentia lui. Un contract de un an a carui prelungire depinde in mare masura de el.

„Sansa” i-a dat-o Cristi Marinescu, seful lui. Radu avea bun simt si i-a inspirat incredere, spune Marinescu. La inceput i s-a parut molcom, dar pe parcurs a inteles ca acest molcom inseamna de fapt echilibrat, cerebral, serios. Marinescu stie cate nopti si cate zile a pierdut Radu ca sa lucreze in agentie. Stie de cate ori nu s-a dus la facultate pentru ca avea emisii. Radu este acum in anul III la Transporturi, dar spune ca nu va profesa niciodata ca inginer. Pentru moment, nu vrea decat sa se ocupe de problemele din firma, de contracte si de proiectele speciale.

Marinescu stie ca Radu nu l-ar lasa niciodata la greu. Dar spune ca vrea sa-l trimita mai devreme acasa, sa doarma si sa se distreze. „Asta cu publicul e ca un drog”, spune el. O data ce-ai intrat in joc, cu greu mai poti iesi – dintr-o emisie in alta, de la o televiziune la alta, tot mai multi figuranti, proiecte tot mai complexe. Te indepartezi de familie, de prieteni si la 26 de ani te imbolnavesti. Dar agentia lui este acum principalul furnizor de public pentru TVR, Antene si Realitatea TV. Asa a construit o baza de date cu peste 15.000 de oameni.

Dupa o ora si un sfert, e timpul ca oamenii sa fie condusi in platou. Rodian ramane in hol, sa astepte intarziatii. Sunt doar 50 si ceva in studioul Iosif Sava. Antonio, bucatarul si co-prezentatorul lui Bittman, gateste. Azi e clar ceva cu peste. Se fac probe de sunet, se regleaza volumul lavalierelor, se aprind reflectoarele.

Dragostea se naste (d)in public

Radu a cunoscut-o pe prietena lui, Ada, tot in public, la Ora castigatorilor. Ada facea figuratie la aceeasi agentie si era una dintre persoanele care trebuiau sa raspunda la telefoanele telespectatorilor. Radu a rugat-o sa ii tina agenda la ea pe birou in timpul emisiei, iar ea i-a scris pe coltul unei pagini: „Vrei sa mergem la un ceai?”

Acum stau impreuna. Ada are 20 de ani si este in anul II la Agronomie. La scurt timp dupa ce s-au cunoscut, a renuntat sa mai faca figuratie. Nu e geloasa ca Radu se intalneste cu atatea fete in public. Are incredere in el si stie ca, la cat de ocupat e, daca isi face timp pentru ea cu siguranta nu are timp si pentru altcineva. Se trezeste in fiecare noapte, pe la 12-1, cand Radu vine acasa, si ii incalzeste mancarea. Sta cu el pana termina si vorbesc – despre firma lui, despre facultatea ei, despre probleme casnice. Mancarea preferata a lui Radu e puiul ei cu smantana si ciuperci.

Coordoneaza oameni si „da reactii”

Cu zece minute inainte sa inceapa emisiunea, Radu isi numara iar oamenii: 72. Zambeste. Pana la urma, cei de la Duminica in familie au ajuns. Le spune sa-si lase hainele si gentile in spatele gradenei si apoi ii aseaza pe fiecare in parte. Cei imbracati mai bine, care zambesc mai mult si care fac spectacol stau in fata. Cei mai noi, in spate. „Vreau distante egale, nu vreau sa stati inghesuiti”.

Radu tace, cand Bittman vorbeste Foto: HotNews.ro

Cere un servetel si merge printre ei, punandu-i sa scuipe guma de mestecat. Nu are desfasurator, nu stie invitatii si ce urmeaza sa faca fiecare, nu primeste indicatii de la regizorul de platou. Toata coordonarea o face el. Stie cu cate camere se lucreaza, unde sunt amplasate si ce filmeaza fiecare. Mormanul de haine de pe prima treapta nu il deranjeaza; stie ca nu se vede la televizor. Mai sunt doar 30 de secunde si Radu revine la locul lui cu mainile caus. A mai adunat cateva gume de mestecat.

Emisiunea incepe, iar publicul e in picioare si aplauda. Bittman coboara in platou printre spectatori. Band-ul interpreteaza melodia emisiunii. Radu scoate telefoanele din buzunare si le inchide. Pe toate opt, caci intre timp a mai cules cateva de la cei care nu si le-au lasat in geanta cand a trebuit.

Sta in picioare, pe prima treapta, langa mormanul invizibil de haine. E cu ochii pe Bittman si cu mainile sus. Nu trebuie sa piarda nici un cuvant, altfel nu va sti ce sa ceara publicului. Palma indreptata in sus inseamna mai tare. Palma indreptata in jos inseamna mai incet. Pumnul strans inseamna tacere.

„Am doi invitati”, anunta Bittman.

„Cine?”, sopteste Radu.

„Ciiiine?”, intreaba publicul.

Invitatii sunt Laura Lavric, cantareata de muzica populara si Laurentiu Duta. Incepe Lavric. Primul rand se ridica, face un cerc si incearca o sarba. Duta canta o piesa lenta. Mainile sunt in aer, fac valuri. Aplauze. Chiote. Le-a placut. Trebuie sa le placa.

In platou e cald, iar Radu renunta la hanorac si ramane intr-un tricou. Blugii ii atarna de greutatea telefoanelor. Incepe sa miroasa a usturoi. S-a aflat ce gateste Antonio: creveti. Intra o tanara speranta, care canta un slow. Spectatorii sunt in picioare, dar nu prea zambesc. Radu le face semn. Spectatorii zambesc. Dupa inca un duet, emisiunea se termina in aplauze generoase.

TVR are nevoie de public

Radu duce lista cu spectatori Nicoletei Ilie, producatoarea, ca sa o semneze. Pe baza ei va face factura catre TVR. Nicoleta semneaza fara sa spuna nimic. Inseamna ca a fost bine. Radu insa, nu e multumit. Uralele nu au fost suficient de puternice si au fost multi figuranti noi.

In drum spre iesire, se opreste la „degajamente”, holul-depozit din spatele studiourilor, in care stau ingramadite decorurile de la mai tot ce se filmeaza in TVR. Pe un perete sunt programarile emisiunilor din saptamana urmatoare. Radu cauta Revelionul, care e tot al lui. Inca n-a aparut pe lista.

Isi aprinde o tigara si porneste spre agentie. E Sfantul Andrei si niste prieteni l-au invitat la o bere. Inainte de asta insa, are de facut cateva rapoarte si niste facturi. Si mai are de dat niste telefoane pentru emisia de maine. TVR are nevoie de public.