E bine ca presa din Romania sa fie ajutata de stat?

Cand autoritatile de la Paris au decis, la inceputul acestui an, sa acorde ajutoare presei franceze, stirea nu a fost trecuta cu vederea nici de organizatiile de media din Romania, nici de politicieni. Primele au initiat, deja, discutii pe aceasta tema si au pus chiar „pe hartie” mai multe propuneri. O initiativa similara ar putea veni in perioada urmatoare si dinspre scena politica, in conditiile in care relatia dintre guvern si presa devine tot mai fierbinte, dupa ce guvernul a propus un nou Cod Civil ce afecteaza in mod direct presa si a dat „liber din nou la publicitate din bani publici pe ochi frumosi”.

Unii reprezentanti ai organizatiilor de media, contactati de HotNews.ro, nu sunt de acord cu un sprijin de la guvern pentru presa. Altii apreciaza ca, in anumite conditii, „ajutorul de stat” poate fi o solutie care sa ajute presa sa supravietuiasca perioadei de criza economica.

Ei spun ca, in perioada de criza, presa este afectata de: disponibilizari; scaderea abrupta a publicitatii; probleme de distributie; diferenta de luni de zile intre momentul in care sunt efectuate cheltuieli si cel in care se incaseaza banii din vanzari si din publicitate; reducerea bugetelor pentru cheltuieli esentiale in activitatea jurnalistica
O parte afirma ca, in situatia exceptionala de criza economica, idei precum sprijinul guvernamental pentru presa trebuie luate in considerare. Altii cred ca orice formula s-ar gasi, aceasta ar fi „imperfecta”
Unii spun ca eventualele masuri guvernamentale – din bani publici – de sprijin pentru presa trebuie sa vizeze toate mass-media, desi discutiile initiate pana acum s-au referit indeosebi masuri guvernamentale la nivelul institutiilor publice de media si in presa scrisa centrala si locala. Altii spun ca numai presa scrisa ar trebui sa fie sprijinita.
In discutiile din ultima perioada reprezentantii institutiilor de presa au readus in discutie faptul ca ei lucreaza „in serviciu public”.
Propunerile ce s-au facut auzite pana acum sunt „unele acceptabile, pertinente, altele nu”. Orice ajutor ar trebui sa fie supus mai multor conditii, cred reprezentantii media.

Citeste aici ce cred despre un astfel de proiect Ioana Avadani, Catalin Tolontan, Cristian Tudor Popescu, Cristina Simion, Laurentiu Ciocazanu si Cezar Ion

Organizatiile de media au initiativa. Viorel Hrebenciuc pregateste ceva

In urma cu o saptamana, Viorel Hrebenciuc (PSD) afirma, intr-o emisiune gazduita de Realitatea TV, ca la nivel politic ar exista discutii pe tema unui plan de sprijin pentru presa, subiect lansat initial spre dezbatere de mai multe organizatii media. Reprezentantii guvernului si ai comisiilor de specialitate din Parlament, contactati ulterior de HotNews.ro, au spus ca nu stiu nimic despre vreo astfel de initiativa politica, iar incercarile noastre repetate de a obtine detalii din partea deputatului PSD au ramas fara raspuns.

Pana atunci, insa, oamenii de presa n-au stat pe loc. Un prim pas a fost facut la sfarsitul lunii ianuarie, cand reprezentantii Clubului Roman de Presa s-au intalnit cu presedintele Senatului, Mircea Geoana, pentru a discuta, intre altele, pe tema „gestionarii crizei economice in Romania”. Ulterior, la mijlocul lunii februarie, tot CRP a organizat masa rotunda „Publicitatea in perioada de criza”, unde participantii au discutat inclusiv despre posibilitatea de a se adresa guvernului, fara a elabora, insa, un plan concret. Dupa aproximativ o saptamana, mai multe organizatii ale jurnalistilor si ale proprietarilor de presa au constituit un Comitet Anticriza si au semnat o lista de revendicari adresate autoritatilor, „avand in vedere situatia grava in care se afla institutiile si angajatii din mass-media din cauza actualului context economic mondial”.

In acest context au venit declaratiile facute de Viorel Hrebenciuc in cadrul Editiei Speciale gazduite luni, 9 martie, de Realitatea TV:

„Cand am auzit de [proiectul de salvare a presei franceze lansat de – n.r.] Sarkozy, culmea ca stiu si in ce consta legea asta si chiar era una din chestiunile in care vroiam sa aparem in perioada urmatoare.”
„O legam acum in discutia asta, ca vom aparea cu aceasta chestiune, pentru ca efectiv ne-am pus aceasta problema, stim ca foarte multe ziare chiar au probleme. Nu ma refer la ziarele principale pe care le tin neaparat mogulii, desi si ele au probleme. Dar ganditi-va la ziarele care sunt in provincie, pentru ca daca luam cate un ziar din fiecare judet, tirajul acestor ziare este mai mare decat tirajul oricarui ziar central”.
[in replica la interventia lui Liviu Mihaiu, potrivit caruia „asta se datoreaza tot actului de guvernamant, apropo de Rodipet si de faptul ca picioarele acestei prese scrise au fost incredintate unui om care in alte state ar fi fost expulzat din tara. Nu vreau sa intru in acest subiect, dar ma bucur ca domnul Viorel Hrebenciuc are un proiect, chiar fi el si electoral, dar este foarte bun”] „Nu stiu daca pot fi blamat pentru chestiunea asta”

(Sursa: Monitoring Media)

La o zi dupa emisiunea Realitatii TV, Catalin Tolontan, participant la emisiune, a reluat pe blogul sau informatia, afirmand ca „guvernul studiaza modelul francez si italian, care ofera facilitati cititorilor si ziarelor, in functie de pozitia acestora in studiile independente de autoreglementare, gen BRAT”.

Initiativa unor discutii pe tema eventualelor ajutoare de stat pentru presa apartine, insa, organizatiilor de media. Raman insa numeroase intrebari privind efectele pe care le-ar avea o astfel de masura asupra pietei: cine exact ar urma sa beneficieze de sprijinul statului? Dupa ce criterii vor fi selectati beneficiarii? Ce masuri vor fi luate pentru a preveni interventionismul politic si pentru a nu fi afectate regulile concurentei?

Scurt istoric al tatonarilor dintre autoritati si presa

La sfarsitul lunii ianuarie, reprezentantii Clubului Roman de Presa s-au intalnit cu presedintele Senatului, Mircea Geoana, pentru discutii pe tema drepturilor de autor si pe tema „gestionarii crizei economice in Romania”.
La mijlocul lunii februarie, CRP a organizat masa rotunda „Publicitatea in perioada de criza”, la care au participat reprezentanti ai mass-media, ai agentiilor de media, ai clientilor de publicitate, ai ONG-urilor si ai autoritatilor publice. Una dintre temele abordate a fost posibilitatea implicarii autoritatilor statului „fie cu masuri punctuale pentru a sprijini industria de publicitate si mass-media, fie in contextul masurilor generale necesare pentru relansarea economica”
Dupa aproximativ o saptamana, mai multe organizatii ale jurnalistilor si ale proprietarilor de presa au constituit un Comitet Anticriza si au semnat o lista de revendicari adresate autoritatilor, „avand in vedere situatia grava in care se afla institutiile si angajatii din mass-media din cauza actualului context economic mondial”. Dintre revendicarile „de maxima urgenta” ale Comitetului Anticriza: scaderea TVA pentru activitatile specifice mass-media; plata TVA la incasarea facturii; subventionarea costurilor de comunicatii pentru mass-media; subvenţionarea utilitatilor si a chiriilor pentru institutii de presa, organizatii sindicale si profesionale; instituirea unui tarif maximal pentru serviciile Postei Romane si subventionarea distributiei prin intermediul Postei Romane si al CFR; numirea pe criterii profesionale si responsabilizarea Consiliilor de Administratie ale SRR si SRTv; asigurarea unui mecanism eficient de colectare a taxei pentru serviciile publice radio-tv si compensarea scutirilor de la plata taxei radio-tv; subventionarea unor tipuri de abonamente (Agerpres, Rador, Monitorul Oficial)
Comitetul, ce reuneste organizatii precum MediaSind, Patronatul Presei din Romania (ROMEDIA), Asociatia Jurnalistilor din Romania (AJR), sindicatele din SRR, SRTv si Agerpres, a invitat la discutii „pe primul ministru, ministrul Culturii si Cultelor, ministrul de Finante, ministrul Muncii, presedintii Comisiilor parlamentare de specialitate, ministrul Transporturilor, ministrul Administratiei si Internelor, seful Departamentului Comunicare Publica al Presedintiei României”.
Reprezentantii Comitetului Anticriza s-au intalnit, pana acum, doar cu cei ai Comisiei de profil din Senat. Dar, potrivit lui Mircea Diaconu, membru al Comisiei, „acestia au venit la intalnire cu o serie de revendicari economice care nu tin de legislatie, ci mai degraba de Guvern. Au solicitat micsorarea TVA-ului printre multe alte masuri pe care noi nu le putem aplica. Guvernul trebuie sa se ocupe de asta, dar ma indoiesc ca se va concretiza ceva in acest sens.”
Mircea Diaconu a spus insa ca Parlamentul poate actiona in privinta reformei institutiilor publice de presa, chestiune inclusa in revendicarile Comitetului Anticriza: „Ceea ce putem face noi este o reforma a televiziunii si radioului public. S-a vorbit si despre asta si exista de trei ani aceasta intentie la nivel parlamentar. Ei au ridicat problema consiliilor de administratie din SRR si SRTV, ca sunt politizate si trebuie facut ceva”. O dezbatere publica pe aceasta tema a avut loc joi, 12 martie, la Comisia de profil din Camera Deputatilor.
Reprezentantii Comitetului Anticriza asteapta inca sa fie invitati la discutii cu Executivul

Citeste si: