Efectul mutărilor repetate asupra copiilor: tulburări de limbaj, hiperactivitate, anxietate

Pe măsură ce se schimbă nevoile în ceea ce privește spațiul de locuit, familiile cu copii aleg să se mute. Unele o fac pentru spațiu, altele pentru distanța față de școală sau serviciu, altele pentru că schimbă orașul sau chiar țara. Deși s-ar putea crede că pe copii relocarea în sine nu-i afectează, atâta timp cât își au părinții aproape, în realitate lucrurile nu stau așa. Aceste experiențe de viață le pot afecta dezvoltarea socială, emoțională și cognitivă, mai ales dacă au deja prieteni buni și rutine care îi fac fericiți.

Mutarea este văzută de majoritatea copiilor ca un eveniment perturbator, pentru că implică despărțirea de prieteni, de vecini, de colegii de gradiniță/școală. Chiar și atunci când  mutarea este  „la mai bine”, copii nu percep acest aspect, ci doar stresul pe care îl provoacă.

O cercetare realizată de Centre for Population Change a urmărit în ce măsură sunt afectați copiii de astfel de schimbări, în funcție de vârstă. Studiul a fost realizat pe un eșantion care a inclus copiii născuți în Scoția în perioada 2004-2005. Acestora le-au fost monitorizare mutările pe două intervale de vârstă: de la naștere până la vârsta de 5 ani și de la vârsta de 5 ani până la 10 ani. Interesul cercetătorilor a  fost reprezentat de asocierea dintre mutări și dezvoltarea lor cognitivă și socio-emoțională.

Mutările repetate afectează vocabularul și influențează temperamentul

Oamenii de știință au constatat că au fost dezavantajați acei copii care au schimbat domiciliul în prima copilărie (până la vârsta de 5 ani), comparativ cu cei care au rămas în același loc. Diferențele observate au vizat atât bunăstrea lor socio-emoțională cât și dezvoltarea vocabularului. Aceste diferențe au fost și mai accentuate între copiii care au rămas în același loc și cei care s-au mutat de două sau mai multe ori. Asocierea negativă dintre mutare și bunăstarea socio-emoțională a persistat până la vârsta de 10 ani. La ambele grupe de vârstă, copiii care au schimbat domiciliul (mai ales dacă acest lucru a avut loc de mai multe ori) au avut scoruri semnificativ mai slabe în ceea ce privește comportamentul, manifestând adesea hiperactivitate. Concluzii similare a avut și un alt studiu, realizat în Danemarca, subiecții fiind, însă, aduți care în copilărie au avut parte de schimbări dese de domiciliu.

Ai locuit toată viața la aceeași adresă? Riscul de a dezvolta depresie este redus!

Schimbarea domiciliului de două sau mai multe ori înaintea vârstei de doi ani se pare că explică și temperamentul introvertit, până pe la vârsta de 9 ani. Aceasta este concluzia unui alt studiu care scoate în evidență faptul că expunerea copilului la mobilitate rezidențială într-o perioada sensibilă, cum este cea a primilor ani de viață, dăunează sănătății lui mintale în copilăria ulterioară.

Potrivit rezultatelor unei ample cercetări care a inclus peste un milion de persoane născute între 1982 și 2003, persoanele care s-au mutat frecvent în copilărie au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta depresie decât cei care au avut aceeași reședință toată viața. Publicat în revista JAMA Psychiatry, studiul subliniază faptul că riscul nu este mai redus atunci când mutarea se face dintr-un cartier mai sărac într-unul mai bogat, așa cum ar fi de așteptat.

O mutare poate să ducă la nesiguranță și izolare

Părinții a căror motivție pentru schimbarea domiciliului este accesul copilului la o școală mai bună ar trebui mai întâi să cântărească beneficiile și riscurile mutării. Chiar dacă la prima vedere interesul îl reprezintă accesul la standarde educaționale mai înalte, nu trebuie ignorat impactul psihologic al mutării asupra copilului. Între 10 și 15 ani, de exemplu, copilul își construiește independența și investește în relații de prietenie, iar mutarea în această perioada ar fi profund perturbatoare. Mutările repetate, frecvente, le creează copiilor sentimentul de instabilitate și duce la incapacitatea de a-și construi relații de lungă durată. Provocarea de a se adapta în mod repetat la noi medii poate contribui, de asemena, la sentimentele de nesiguranță și izolare, care pot persista până la vârsta adultă. În plus, o schimbare bruscă poate fi o provocare, mai ales pentru cei care doresc predictibilitate. De fapt, atunci când copiii experimentează o schimbare majoră, cum ar fi o mutare, nu au niciun control asupra a ceea ce se întâmplă și acest lucru poate fi copleșitor.

Sursă foto: Dreamstime