Sari direct la conținut

Ești un părinte haios? În parenting, acest lucru e de mare folos!

HotNews.ro
tata si fiu care rad
E important ca cei mici să învețe de la părinții lor avantajele unei glume bune, spuse la timp, dar și diferențele dintre a glumi și a jigni FOTO: Yuri Arcurs | Dreamstime.com

Buna dispoziție în casă și mediul relaxant în care crește un copil contribuie semnificativ la optimismul lui și la felul în care percepe viața. Așa cum umorul îi poate scăpa pe adulți din multe situații tensionate, el poate fi o soluție simplă și pentru copii. O glumă bună spusă la momentul potrivit poate reduce tensiunea și frustrarea și îi poate învăța pe cei mici că, în anumite contexte, au doar de câștigat folosindu-se de umor. Atenție, însă! În situații delicate, a folosi umorul ca soluție poate fi perceput ca gest lipsit de empatie și de respect.

Specialiștii în parenting și cărțile pe această temă nu omit să sublinieze importanța pe care o are jocul în educația copiilor. În schimb, aproape că nu există informații despre câte beneficii poate aduce umorul atunci când este folosit în relația cu copiii. Un studiu recent a țintit exact acest aspect, iar concluziile sunt uimitoare. Cercetarea a fost realizată folosind rezultatele unui sondaj online, la care participanții au avut mai multe variante de răspuns (sunt de acord, dezacord, oarecum dezacord, oarecum de acord, nici de acord, nici dezacord, acord și puternic de acord). Sondajul a mai inclus întrebări deschise și elemente demografice.

Relația părinte-copil este pozitivă dacă în educație este folosit umorul

Din cei 320 de respondenți, 312 au oferit răspunsuri la itemii cantitativi. Cei mai mulți s-au identificat ca fiind bărbați (63,6%), dintre care 11,3% aveau 18-25 de ani, 49,4% aveau 26-35 de ani și 39,4% aveau 36-45 de ani. Majoritatea au fost de acord că au avut o relație pozitivă cu persoanele care i-au crescut (80,1%), că acestea au făcut treabă bună (64,7%), că ar crește (sau cresc deja) copii în același mod în care au fost crescuți (54,8%) și că persoanele care i-au crescut au folosit umorul în educația lor parentală (55,2%). La fel, majoritatea participanților au fost de acord că umorul ar putea fi pentru părinți un instrument eficient în creșterea copiilor (71,8%). De asemenea, a ieșit în evidență faptul că umorul, ca instrument de parenting, are mai multe potențiale beneficii decât deservicii. În proporție de 69,7% respondenții au admis că ar aprecia un curs despre cum să folosească umorul în educația parentală, iar 61,8% plănuiesc să îl folosească ori deja îl folosesc în creșterea propriilor copii.

Glumele aplanează conflictele și previn frustrările

Concluzia la care au ajuns oamenii de știință în urma sondajului a fost aceea că părinții amuzanți sunt mai apreciați de copii, au relații mai puternice cu copiii lor deveniți adulți și sunt percepuți ca părinți mai buni și mai eficienți. Umorul poate induce schimbări de perspectivă care modifică modul în care este interpretat un eveniment sau un răspuns și, prin urmare, deschide noi posibilități atât pentru copii, cât și pentru părinți. Altfel spus, glumele pot schimba dinamica situațiilor care se îndreaptă către conflict, într-un mod în care puține alte tehnici de parenting o pot face.

Stilul de umor sarcastic și cel denigrator afectează bunăstarea psihică

De-a lungul secolului al XX-lea, psihologii au arătat un interes continuu pentru studiul diferențelor existente între oameni în ceea ce privește simțul umorului. De la începutul anilor 1980, o mare parte din această cercetare s-a concentrat pe potențialele efecte benefice ale umorului asupra sănătății și bunăstării fizice și psihosociale. Interesul pentru studiul trăsăturilor legate de umor este probabil să continue, având în vedere atenția actuală acordată conceptului de „psihologie pozitivă”, care se concentrează pe astfel de puncte forte adaptative precum optimismul, curajul și umorul.

În ultimele două decenii, cercetătorii interesați de relațiile dintre umor și diverse aspecte ale sănătății și bunăstării psihosociale și fizice au folosit o serie de măsuri de auto-raportare care se concentrează pe unele aspecte ale simțului umorului considerate a fi relevante. Se presupune că acestea evaluează aspecte precum gradul în care o persoană zâmbește și râde într-o mare varietate de situații, folosește umorul ca strategie de coping, înțelege umorul altcuiva și râde la glume. Teoreticieni din trecut – inclusiv Freud – au remarcat că funcționarea psihologică sănătoasă este asociată cu utilizări sau stiluri distinctive de umor, cum ar fi cel afiliativ sau autoironia. În schimb, alte forme de umor, cum este cel sarcastic sau denigrator, pot fi de fapt dăunătoare bunăstarii indivizilor.

Simțul umorului nu se moștenește, se cultivă

A râde împreună cu copilul este o modalitate de a relaționa cu el. Și este chiar mai mult de-atât, este un fel de lecție. Umorul nu se moștenește de la părinți, cum se poate moșteni culoarea ochilor sau a părului ori înălțimea, să zicem. Umorul se poate învăța, mai exact simțul umorului poate fi dezvoltat. Este o calitate care se dobândeşte cu timpul. Este o deprindere care vine odată cu vârsta și care poate fi cultivată. Prin urmare, copiii pot fi ajutați să își dezvolte simțul umorului. Nu este niciodată prea devreme pentru a începe acest „antrenament”. Important este ca părinții să păstreze această încurajare pe măsură ce copiii cresc, să continue să facă haz, să fie haioși și să râdă împreună cât mai des. Cu o mențiune: să existe și acea linie roșie peste care nu se poate trece, iar copilul să înțeleagă că sunt lucruri care pot fi tratate cu umor, dar și lucruri în care gluma nu mai este tolerată.

Sursă foto: Dreamstime

INTERVIURILE HotNews.ro