Gazele de sist, pe agenda discutiilor americano-romane. Ce potential are Romania si ce companii americane au cerut licenta de extragere

Un punct extrem de important pe agenda discutiilor americano-romane de marti l-a reprezentat si „gazul de sist”, domeniul in care SUA este lider, iar gigantii americani ca Chevron sunt deja prezenti in tara noastra pentru exploatare

Fara a avea prea multe detalii in aceste momente despre evolutia discutiilor partea americana a oferit expertiza pentru proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist, precum si sprijinul partii americane pentru actiuni in domeniul energiei si al rutelor alternative, cum este Coridorul Sudic.

Ignorata pana acum putin timp, tehnologia gazelor de sist a facut din SUA cel mai mare producator de gaze neconventionale din lume (aprope jumatate din productia mondiala) si a ieftinit preturile pentru consumatori amenintand suprematia Gazprom in Europa de Est, inclusiv Romania.

„Surplusul de gaze in Statele Unite a generat deja o reorientare a gazului natural lichefiat catre pietele europene”, afirma Gazprom care se plange ca productia de gaze din Rusia a fost afectata de aceasta reorientare a pietei si scazut cu circa 13%, la 575 miliarde metri cubi in 2009, in comparatie cu anul precedent.

Gazul de sist, continut de anumite tipuri de roca, era considerat dificil de extras, dar potentialul sau este enorm. Progresele in domeniul tehnologiei au determinat companiile energetice sa ceara drepturi de extractie in locatii neobisnuite, cum este cazul statului New York.

Tehnologie conroversata. Gazul de sist, mai ecologic sau nu decat petrol?

Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologica decat a carbunelui sau petrolului, oferind si avantaje in privinta limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot inlocui cu usurinta petrolul.

Totusi, studii recente, precum cel publicat de Climatic Change Letter, arata ca gazul de sist genereaza cel putin tot atatea emisii de gaze cu efect de sera ca si carbunele, petrolul sau gazul conventional, in special pe termen scurt.

„In raport cu carbunele, amprenta gazului de sist este mai mare cu cel putin 20%, si poate de doua ori mai mare in 20 de ani, dar comparabila pe 100 de ani”, afirma autorii.

De altfel, unele tari au si interzis extragerea, in timp ce in tari precum Franta sau Canda exisa dezbaveri aprinse asupra subiecului.

Romania, foarte interesanta pentru SUA

Mari companii internationale precum Exxon Mobil, Chevron si Talisman Energy sunt in fruntea extragerii gazelor de sist, din Polonia pana in Romania sI Bulgaria.

Chevron detine un perimetru de exploatare in zona Barlad, cumparat in toamna lui 2010 de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari si a solictat acordarea de licente de exploatare si in Dobrogea. Si alte companii au cerut licenta pentru perimetre de exploatare in Dobogea sau in vestul tarii.

Potrivit unui raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration, Romania Ungaria si Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19 trilioane de metri cubi, in vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.

Cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, in ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%) si Qatar (13,39%).

Conducat trans-caspica, proiect major pentru Coridorul sudic: CE poate incepe negocierile cu Azerbaijan si Turkmenistan. Rusia „regreta” decizia

Comisia Europeana poate incepe negocierile cu Azerbaidjan si Turkmenistan in vederea realizarii unei conducte trans-caspice. Consiliul Uniunii Europene tocmai a aprobat mandatul acordat Comisiei Europene in vederea negocierii unui acord referitor la cadrul legal cu Azerbaijan si Turkmenistan, pentru un gazoduct transcaspic. Incheierea acestui acord cu Azerbaidjan si Turkmenistan este una dintre prioritatile UE.

„Este pentru prima data cand Uniunea Europeana a propus un tratat pentru sustinerea unui proiect de infrastructura”, se arata intr-un comunicat al Comisiei.

„Acum Europa poate vorbi cu o singura voce. Conducta trans-caspica este un proiect major in coridorul sudic pentru aducerea de noi surse de gaze spre Europa. Avem intentia de a realiza acest lucru cat mai curand posibil”, a declarat comisarul pentru energie, Gunther Oettinger.

Rusia este direct afectata

Ministerul rus de Externe arata ca Moscova regreta decizia UE de a porni negocierile cu Turkmenistan si Azerbaidjan pentru un acord de transport al gazelor naturale prin Marea Caspica spre Europa, transmite RIA Novosti.

Ministerul a mai spus ca toate incercarile de a interveni in afacerile din zona caspica ar putea complica serios situatia in regiune si ar afecta negativ discutiile cu privire la statutul Marii Caspice.

Europa spera sa primeasca 10 miliarde de metri cubi de gaze din Turkmenistan si 20 miliarde de metri cubi din Azerbaidjan.