India nu se oprește și va lansa pe 2 septembrie o sondă spațială ce va studia Soarele. Bugetul este modest, dar ambițiile sunt mari

India va lansa pe 2 septembrie o nouă misiune spațială ambițioasă, una care își propune să studieze diverse elemente componente ale Soarelui. Misiunea Aditya-L1 are ca țintă un punct situat la 1,5 milioane km de Terra, iar călătoria va dura aproape patru luni.

Ideea misiunii Aditya (cuvântul înseamnă soare în sanscrită) s-a născut în 2008 și obiectivele misiunii au fost schimbate de la acea primă idee. Nu se știe exact cât a costat misiunea, dar informațiile din 2019 indică un buget foarte decent: 46 milioane dolari. Probabil că s-au mai adăugat câteva milioane de dolari în acești patru ani.

O rachetă va trimite în spațiu sonda Aditya-L1 pe data de 2 septembrie, la ora României 9.20. Lansarea se va face de la centrul spațial Satish Dhawan Space Centre, în Sriharikota.

• Cum a reușit India să trimită către Lună o sondă și un rover, la prețul a doi kilometri de autostradă montană în România

Misiunea a fost construită de Indian Space Research Organization (ISRO) și călătoria ei la punctul situat atât de departe va dura 109 zile.

Racheta indiană PSLV-C57 va pune sonda pe orbita inferioară a Terrei, iar sonda își va continua lunga călătorie, după câteva manevre care trebuie făcute perfect.

• Sonda Parker Solar Probe a trimis imagini inedite cu planeta Venus. În timpul misiunii va atinge viteze de aproape 700.000 km/h

Sonda, care dispune de șapte instrumente științifice, va avea ca misiune să studieze vântul solar, fotosfera, cronosfera, coroana și alte zone ale Soarelui.

Care sunt cele șapte instrumente ale Aditya-L1

– Visible Emission Line Coronagraph (VELC)

– Solar Ultraviolet Imaging Telescope (SUIT)

– Aditya Solar wind Particle EXperiment (ASPEX)

– Plasma Analyser Package for Aditya (PAPA)

– SolarLow Energy X-ray Spectrometer (SoLEXS)

– High Energy L1 Orbiting X-ray Spectrometer (HEL1OS)

– Un magnetometru

După aproape patru luni, sonda va ajunge într-un punct oarecum stabil de unde va efectua observațiile, punctul Lagrange L1.

Punctele lui Lagrange poartă numele strălucitului matematician francez Joseph-Louis Lagrange și sunt puncte în sistemul de rotație Pământ – Lună în care gravitația Pământului, gravitația Lunii și forțele centrifuge sunt în echilibru. Există cinci puncte Lagrange, de la L1 la L5. Punctele L1, L2 și L3 au fost descoperite de elvețianul Leonhard Euler, iar L4 și L5 de Lagrange.

Surse: space.com, Times of India, TechCrunch