Ingroparea cablurilor in Bucuresti: cuvantul din poveste inainte mult mai este

Edilii capitalei si reprezentantii operatorilor de cablu au vesti proaste pentru bucurestenii care mai spera ca, in curand, nu se vor mai impiedica de cabluri pe strada si nu vor mai risca sa le pice stalpi pe masina. Discutiile pe tema ingroparii retelelor de cablu din Bucuresti au fost reluate, marti, la cea de-a 13-a editie a Conventiei de Comunicatii prin Cablu. Desi participantii au dat semne ca sunt mai deschisi la dialog decat pana acum, ei nu au reusit decat sa insire multele probleme pe care le intampina coborirea retelelor de comunicatii in subteran.

Una dintre rundele de discutii din cadrul Conventiei i-a adus fata in fata pe Radu Alexandru, director Infrastructura in cadrul Primariei Bucuresti, si Radu Petric, presedintele Asociatiei de comunicatii prin cablu (ACC). Primul a spus ca a fost nevoie de cateva luni sa se aseze lucrurile in Primarie dupa alegerile locale si ca de acum incolo totul va merge „normal”. Al doilea – extrem de dur, in ultimul an, la adresa planurilor primariei de trecere a cablurilor in subteran – a renuntat pentru moment la tonul razboinic, limitandu-se sa enumere costurile mari pe care operatorii ar trebui sa le suporte pentru a-si ingropa retelele.

Ideile generale expuse de cei doi:

• normele pentru ingroparea retelelor de cablu abia urmeaza sa fie stabilite.
• abia dupa ce Primaria va veni cu aceste norme companiile de comunicatii vor pune la punct proiectele de ingropare a retelelor. Ramane de vazut si daca cei care nu vor putea finanta din resurse proprii trecerea in subteran vor putea accesa finantari, in conditiile economice actuale.
• continua neintelegerile legate de proiectul Netcity, dupa un an de dispute in instanta, avertismente de la UE.
• Primaria atrage atentia ca are la indemana instrumente sa sanctioneze „ilegalitati” legate nu doar de amplasarea cablurilor, ci si a antenelor de satelit si chiar a echipamentelor pentru transmisiuni wireless. ACC spune ca, data fiind importanta economica si sociala si istoricul retelelor actuale, autoritatile nu se pot lua de ilegalitati decat daca vin si cu alternative.
• Radu Alexandru: la finele lunii noiembrie urmeaza sa fie finalizat primul tronson Netcity. Radu Petric: de opt luni tot aud astfel de declaratii.

Noduri gordiene Foto: Hotnews

Consiliul General a acordat UTI Systems contractul de cesiune a lucrarilor publice pentru reteaua metropolitana de fibra optica, Netcity. Proiectul este evaluat la peste 200 milioane de euro. Ulterior, Comisia Europeana si-a exprimat ingrijorarea cu privire la efectele Netcity asupra competitiei din piata. La finele primaverii, Curtea de Apel Bucuresti anula o hotarire a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ce ii obliga pe cablisti sa ingroape toate cablurile. In aceeasi perioada, Comisia Europeana atragea atentia ca Netcity va ramane sub supraveghere. Tot atunci, trei stalpi s-au prabusit pe Strada Ion Brezoianu si au avariat o masina parcata in apropiere, dupa ce unul dintre stalpi a cedat sub greutatea cablurilor.

Radu Alexandru, Director Infrastructura, PMB:

• pana acum, retelele aeriene (ce folosesc stalpii Electrica, Romtelecom si blocurile) s-au dezvoltat haotic; sunt retele taiate si abandonate, de cele mai multe ori nu din cauza Primariei. Unul dintre rezultate este deteriorarea bunurilor publice din cauza supraincarcarii stalpilor (exemplu: cazul Brezoianu).
• stalpii de iluminat si cei ornamentali, folositi pentru sustinerea retelelor, sunt foarte fragili si risca sa cada daca sunt montate si mai multe cabluri.
• nu exista un plan de design urban; rezulta ca „tot felul de chestii electronice sau de alta natura sunt amplasate haotic”.
• la primarie planificam o serie de reglementari la care asteptam contributia tuturor partilor: vom stabili pana la sfarsitul anului normele privind amplasarea in subteran a retelelor de telecomunicatii, pentru o perioada de tranzitie cu cheltuieli cat mai mici; vom incepe pana la sfarsitul anului sa elaboram reglementari privind amplasarea in spatiul public; vom stabili reglementari pentru ca la refacerea strazilor constructorii sa puna conducte pentru cabluri cu sprijinul primariei, pentru a nu mai fi deteriorate spatiile reamenajate proaspat – reglementari care nu exista in prezent; tot pana la sfarsitul anului, pregatim norme privind reamplasarea retelelor tehnico-utilitare in spatiu urban.
• dupa ce un tronson Netcity e dat in functiune, lasam un ragaz de un an – in loc de cel decis initial, de 60 de zile, considerat insuficient – pentru ca detinatorii de cablu sa-si coboare retelele.
• Netcity: pana la sfarsitul lunii va fi finalizat primul tronson; incepand din ianuarie va demara proiectul in forta pentru ca termenul ramane acelasi, de 18 luni (termenul pana la care UTI System trebuie sa finalizeze prima etapa a proiectului, conform unei decizii adoptate in iulie).
• lucrurile au intarziat din cauza perioadei de „asezare” de dupa alegerile locale; „acum am intrat in normal si noi”.
• operatorii DTH sunt in ilegalitate deoarece exista doua hotariri, datand din 2000, potrivit carora montarea oricaror instalatii telecom nu este permisa pe balcoane si pe suprafetele vizibile ale blocurilor.
• interpelat de un reprezentant al UPC in legatura cu faptul ca „primaria discrimineaza in favoarea Netcity si in defavoarea operatorilor”, Radu Alexandru a spus: incercam sa incurajam orice investitie privata, chit ca e concurenta cu o investitie ce implica primaria); dar noi nu ne putem implica in rezolvarea unor probleme daca e vorba de o investitie privata, fara participarea primariei.
• facem presiuni asupra proprietarilor de stalpi sa identifice cablurile plasate pe stalpi conform unor contracte in vigoare.
• cei care au amplasat antene wireless in diverse locuri au incheiat contracte cu primariile de sector in conditii suspecte, deoarece primariile de sector nu sunt indreptatite sa incheie astfel de contracte.
• cu sanctiunile se poate merge de la somatii la executare silita. dar directia mea nu a mers pana acum mai departe de somatii, deoarece „trebuie sa arati bunavointa”.

Radu Petric, presedinte ACC:

• retelele existente de cablu au aparut in 18 ani, iar dezvoltarea lor a luat-o mereu inaintea legislatiei; rezulta ca nu a existat niciodata un mediu legal tranzitoriu.
• exista o singura ordonanta de guvern privind retelele, datand din 2002, care reprezinta cadru general de reglementare.
• nu exista nicio reglementare privind utilizarea spatiului natural.
• o retea subterana echivaleaza cu o retea de canalizare, din punct de vedere al amplasarii, deoarece trebuie sa ajunga pana in interiorul cladirilor, la utilizatorul final.
• reamplasarea in subteran presupune constructia de la zero a unei noi retele in subteran (traseele nu coincid cu cele ale retelelor aeriene, materialele sunt diferite, serviciile de telecomunicatii nu pot fi intrerupte); rezulta ca, o perioada, trebuie sa fie doua retele care sa functioneze simultan.
• costurile sunt foarte greu de calculat la ora actuala.
• marginile de profit ale operatorilor de cablu nu permit cresterea preturilor – piata e foarte sensibila la pret si, desi preturile sunt mici, exista cereri de reducere a acestora.
• inainte ca operatorii sa isi puna la punct proiectele de trecere in subteran, e nevoie de reglementare de tranzitie si de corelarea reglementarilor centrale cu cele locale.
• daca ar fi interzisa amplasarea de antene de satelit pe balcoane, acest simplu fapt nu inseamna ca va fi respectata legea, daca autoritatile nu ofera alternative.
• reglementarea ca operatorii sa-si coboare retelele in subteran in termen de 60 de zile de la finalizarea unui tronson era total nerealista, sortita sa ne duca in ilegalitate; perioada de un an este rezonabila.
• in Bucuresti exista un operator care are, singur, 2.500 km de cablu; aceasta inseamna ca perioada de tranzitie pana la coborarea completa in subteran va dura „multi ani”; tranzitia „costa si dureaza”.