Inteligenta scoasa la mezat

Studentii din anii terminali ai diverselor facultati trebuie sa redacteze o lucrare de diploma, prin care sa faca dovada faptului ca pot sintetiza tot ce au invatat pe parcursul studiilor. Din lene, nestiinta sau dezinteres, unii prefera sa plateasca pentru o lucrare deja facuta, prezentand-o ca fiind a lor. Desi unora le poate parea o exagerare, acest lucru se intampla destul de des.

Sistemul e simplu: printr-o cunostiinta sau printr-un anunt, studentul gaseste un posibil vanzator. Dupa o scurta discutie, se stabileste o intalnire. Subiectul stabilit este prezentat, se negociaza pretul, data si forma in care va fi predata (pe discheta, CD sau gata tiparita) si se incheie „afacerea”.

Astfel, un student poate scapa de ore intregi de stat in biblioteca, de conversatii interminabile cu profesorul indrumator si de pierderea timpului necesar pentru compunerea efectiva a materialului. Tariful variaza de la un „vanzator” la altul.

O lucrare de licenta poate costa intre 500000 de lei si 250 de euro sau dolari, in functie de complexitate, subiect sau de cum a fost evaluata la sesiunea in care a fost prezentata (pentru prima data).

Care este oferta?

Anunturi de genul: „Vand lucrare de diploma” sau „Realizam lucrari la comanda din domeniul… ” pot fi gasite cu usurinta pe Internet sau in caminele studentesti. Cei care comercializeaza asemenea produse sunt cel mai des studenti care au terminat facultatea.

In alte cazuri, sunt persoane care au facut din asta o veritabila afacere, bine organiza-ta, care ofera doritorilor lucrari din mai multe domenii. De la acelasi individ se pot achizitiona lucrari pentru studenti la Biologie, Marketing, Litere sau Drept, acestea fiind doar cateva exemple.

Multi dintre cei care apeleaza la „serviciile” de acest gen nu stiu ca lucrarile cumparate de ei sunt vandute si altora, uneori chiar in aceeasi zi. In cazul in care studentul nu gaseste o lucrare cu subiectul pe care il doreste, poate comanda realizarea uneia, pretul fiind insa mai mare.

Bibliotecara „stie-tot”

Incercand sa vedem cat de repede putem sa facem rost de o lucrare de licenta, am apelat la „cunostintele” angajatelor Bibliotecii Judetene. Sub pretextul ca suntem tineri studenti ieseni, le-am solicitat acestora ajutorul in depistarea unui posibil comerciant.

„Nu avem acum lucrari la marketing”- aceasta fiind disciplina numita de noi, „Da’ nu vreti cumva la teologie sau contabilitate? Numai asta avem, acum”. Nu, vrem ca fiecare student sa munceasca pentru nota finala. Nu doar sa negocieze licenta, ca si cum ar discuta despre un kilogram de praz.

A doua varianta propusa de binevoitoarea interlocutoare: „Puteti merge la Biblioteca Universitatii, luati o lucrare, o copiati si nu e nici o problema”. Ne abtinem de la comentarii. Le transmitem insa celor care vor sa mearga pe acest drum ca lucrarile de licenta nu mai sunt depozitate la Biblioteca Universitatii. De doi ani, ele sunt in posesia profesorilor indrumatori.

A doua zi, am revenit la „negocieri”, prezentandu-le bibliotecarelor „teologistul”. Foarte interesate, acestea ne-au marturisit ca nu se asteptau sa „marite” teza asa de repede. Cica doar au „aruncat” o vorba. „Lucrarea e de la Facultatea din Iasi, promotia ’94.

Are cam 70 de pagini, e la Arheologie biblica, are si bibliografie in limbi straine. Dar haideti maine sa o vedeti si atunci discutam si pretul, ca inca nu m-am gandit. Oricum, nu o sa va jupoi”. Cam asa si-a prezentat „marfa” una dintre angajatele Bibliotecii Judetene.

Cine sunt cumparatorii?

Atat studentii cat si profesorii sunt constienti de faptul ca plagiatul este la mo-da. In unele cazuri, extrem de rare, furtul este dovedit. De cele mai multe ori insa cumparatorul iese victorios din sala de examinare, pentru ca „astfel de lucrari sunt mai greu de depistat”, dupa cum a declarat pentru GAZETA Saradici Lucian, decan al Facultatii de Stiinte din Universitatea Bacau.

„Am avut cateva situatii de acest gen in anii trecuti, cu studenti veniti de la Iasi, de la o facultate neacreditata. Intr-un astfel de caz, studentii nu promoveaza examenul si trebuie sa se prezinte in sesiunea urmatoare cu o alta lucrare, cu un alt continut”.

Unii dintre acestia trec peste rusinea de a prezenta un plagiat, din comoditate sau pentru ca profesorii indrumatori nu pot verifica autenticitatea cercetarilor efectuate de ei. Dincolo de acest aspect, pretul unei lucrari gata facute nu ii descurajeaza pe cei interesati. Chiar daca redactarea ei presupune un efort considerabil, rezultatul obtinut este o dovada a capacitatii studentului.

Pentru a impiedica aceasta practica, profesorii coordonatori verifica lucrarile pe parcurs, insa numarul mare al studentilor face ca acestora sa le mai „scape” cate un plagiat. De multe ori, viitorii licentiati nici macar nu se obosesc sa se mai uite pe lucrarea cumparata. Comoditatea lor poate avea rezultate deosebit de grave. In cazul in care sunt prinsi, pot fi chiar exmatriculati.

Cu toate acestea, unii risca. Usurinta cu care se vinde si cumpara munca unui student, sub forma unei lucrari de diploma, ar trebui sa ne ingrijoreze. Onoarea celor care prezinta, la finalul studiilor superioare, o lucrare pentru care nu a depus decat un efort financiar este mai mult decat indoielnica. Pe acest drum se ajunge, usor dar sigur, la transformarea studiilor superioare in banalitate.