INTERVIU Industria băuturilor răcoritoare, între pandemie și război. Sectorul a continuat investițiile și angajările chiar și în perioadă de criză

Un studiu Deloitte România comandat de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a analizat impactul economic, dar și social al industriei băuturilor răcoritoare din România. Despre ce înseamnă războiul din Ucraina și criza pandemică pentru industria băuturilor răcoritoare, cum au depășit cele mai cunoscute branduri de răcoritoare provocările din plan local, dar și despre obiectivele îndeplinite sau planurile pentru următorii ani, am vorbit cu Adelina Țînțariu, director executiv al Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR). ANBR este asociația reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România din care fac parte cei mai importanți jucători din industria românească, precum Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Borsec, Maspex, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar și furnizori de arome sau ambalaje, precum Dolher și Tetra Pak.

Care au fost în opinia ta cele mai mari provocări din ultimii ani pentru industria de băuturi răcoritoare?

Adelina Țînțariu: Cu siguranță vorbim în primul rând despre contextul pandemic – majoritatea provocărilor au venit de aici, direct sau indirect. Pandemia de COVID-19 a provocat schimbări structurale atât în economia mondială și națională, cât și în comportamentele de consum ale oamenilor, iar băuturile răcoritoare nu au făcut nici ele excepție. Domeniul HoReCa a fost grav afectat de restricțiile în vigoare, ceea ce a influențat negativ și vânzările de băuturi răcoritoare. Criza sanitară a afectat deopotrivă cererea și oferta pe piața băuturilor răcoritoare. Închiderea temporară unor fabrici și facilități de producție a reprezentat o provocare pentru noi, mai ales privitor la procesele de îmbuteliere și distribuție, dar ne bucurăm că am reușit totuși să le livrăm clienților noștri produsele preferate cu bine și în siguranță și că facilitățile de producție ale membrilor noștri au supraviețuit fără ca aceștia să fie nevoiți să apeleze la concedieri sau relocări. Vorbim de un sector important în economia românească – companiile membre ANBR dețin 15 fabrici în toate regiunile României, contribuind activ la dezvoltarea comunităților în care-și desfășoară activitatea. O provocare specifică, derivată tot din criza pandemică, o reprezintă creșterea alarmantă a prețului la energie. Membrii noștri au avut creșteri chiar și de 3-4 ori mai mari la utilități. Acestea se propagă în lanț, afectează producătorii locali și, implicit, industria noastră. În cele din urmă, toate datele oficiale și prognozele indicau că în 2022, după doi ani de pandemie, puteam începe să sperăm din nou la o lume cât mai aproape de normalul pe care l-am cunoscut până în decembrie 2019. Tot aceste date oficiale, cuplate cu tendințele de la nivel european ne pregăteau și pentru efectele negative ale unei crize a prețurilor din energie și, automat, pentru creșterea costurilor cu utilitățile și întreținerea sediilor companiilor. Pentru ce nu ne-au pregătit statisticile, în schimb, a fost debutul unui război chiar la granița României, în Ucraina.

Cum afectează invazia Ucrainei de către Rusia industria băuturilor răcoritoare?

Adelina Țînțariu: Războiul din Ucraina are consecințe umanitare tragice, cu pierderea a mii de vieți, familii destrămate și orașe distruse. De asemenea, în plan secundar, are și consecințe economice atât pentru România, cât și pentru întregul continent european, determinate de o creștere continuă a prețurilor la energie și de riscuri pentru securitatea alimentară care sunt asociate cu o scădere bruscă a exporturilor de cereale din Ucraina. Industria băuturilor răcoritoare este pregătită să facă față acestor provocări. Cu toate acestea, cu cât războiul continuă mai mult, cu atât impactul va fi mai profund. Sperăm la o rezolvare rapidă a conflictului.

A afectat acest context decizia producătorilor de băuturi răcoritoare de a face noi investiții în România?

Adelina Țînțariu: În ciuda contextului dificil, cu provocările aferente aduse de pandemie și de război, producătorii de băuturi răcoritoare au continuat să facă investiții substanțiale în România și se pregătesc să continue în anii următori. Investim constant în inovatie, fie pentru lansarea de noi produse, cu profil nutrițional îmbunătățit, fie pentru reformularea portofoliului existent astfel incat sa serveasca fiecare nevoie de consum. Totodată, investițiile noastre au vizat si domeniul ambalajelor produselor noastre,prin eficientizarea si reducerea cantitatii de ambalaje pusa pe piata, introducand ambalaje reciclabile si diferite tipuri de materiale de ambalare, precum și metode de livrare care să contribuie la reducerea emisiilor de carbon. România este un centru regional de producție de băuturi răcoritoare, iar 7-9% din producția locală este reprezentată de exporturi în peste 10 țări, printre care Grecia, Italia, Austria și altele. Așadar, investițiile în această zonă au fost necesare. Companiile au investit constant în ultimii ani în creșterea capacității de producție, iar dacă ne raportăm la ultimii 30 de ani, vorbim de investiții de câteva sute de milioane de euro.

Ați comandat recent un studiu, realizat de Deloitte România, care evaluează impactul industriei băuturilor răcoritoare asupra economiei românești. Care sunt principalele sale concluzii?

Adelina Țînțariu: Studiul de față este o premieră, până acum industria băuturilor răcoritoare nu a mai întreprins o cercetare atât de amplă privind impactul său într-un interval de mai mulți ani. Acesta își propune să prezinte impactul direct, indirect și indus al industriei băuturilor răcoritoare în economia românească în perioada 2017-2020. Studiul ne arată că industria băuturilor răcoritoare, parte a industriei alimentare, reprezintă o componentă importantă a economiei naționale. Principalele idei pe care le putem extrage pe baza datelor relevate de această cercetare sunt că:

Industria băuturilor răcoritoare este o industrie consolidată, cu impact substanțial în economia românească. A contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, în acest interval, contribuția industriei la bugetul de stat se ridică la peste 1 miliard de euro.
Este un investitor important, cu efecte semnificative în economie și la nivelul veniturilor la bugetul de stat: investițiile realizate de industria băuturilor răcoritoare în perioada 2017-2020 au crescut producția de bunuri și servicii în economia românească cu 2.2 miliarde euro
Este un angajator constant, care susține în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă prin efect direct, indirect și indus și generează 8,5 locuri de muncă indirecte pentru fiecare loc de muncă creat, chiar și în perioade de instabilitate sau criză.
Ca urmare a gradului mare de ocupare al forței de muncă în industria băuturilor răcoritoare, nivelul veniturilor gospodăriilor a crescut în întreaga economie.

Cum evaluezi impactul industriei pe plan local?

Adelina Țînțariu: În toate regiunile României, există 15 fabrici din sectorul băuturilor răcoritoare, care contribuie activ la dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea. Industria contribuie și la dezvoltarea altor sectoare conexe care asigură materiile prime, cum ar fi fructele și legumele. În perioada 2017-2020, companiile din industria băuturilor răcoritoare au sprijinit în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă prin efect direct, indirect și indus. De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia națională. Spre exemplu, în localități precum Vălenii de Munte, Bușteni sau Giurgiu fabricile noastre reprezintă principalul angajator.

Industria de băuturi răcoritoare contribuie semnificativ la economia națională. Cum a afectat criza sanitară impactul acesteia în economie și asupra bugetului de stat?

Adelina Țînțariu: Studiul Deloitte arată că industria băuturilor răcoritoare a contribuit în mod direct la bugetul de stat cu 228,3 milioane euro în 2020, an de criză, ceea ce face din sectorul băuturilor răcoritoare un contribuitor important la bugetul de stat. Sigur, contextul crizei s-a resimțit și în această industrie, ale cărui venituri au fost semnificativ afectate, în comparație cu anii precedenți, însă este important de menționat că suntem o industrie pe deplin fiscalizată, în care cu evaziunea fiscală practic nu există. De asemenea, industria de băuturi răcoritoare a fost un angajator constant chiar și în perioada pandemiei, când alte industrii fie au pierdut angajați, fie au fost nevoiți să renunțe la o parte dintre angajații lor pentru a putea face față provocărilor.

Care sunt obiectivele ANBR pentru următoarea perioadă?

Adelina Țînțariu: ANBR își propune ca prin activitățile sale să contribuie la sustenabilitatea industriei băuturilor răcoritoare în Romania, creșterea profesionalismului și conduitei etice de operare pe piața locală și îmbunătățirea continuă a calității produselor și serviciilor oferite de reprezentanții acestei industrii. Un exemplu concret este introducerea Sistemului Garanție-Returnare la nivel național, care reprezintă un proiect important pentru industria producătorilor de băuturi și va fi cu siguranță o prioritate și în 2022. În calitate de producători de băuturi răcoritoare, am contribuit încă din 2018 la dezvoltarea Sistemului de Garanție – Returnare pentru ambalajele de unică folosință din plastic, sticlă și metal, astfel încât România să atingă țintele de colectare și reciclare agreate la nivel european. Ne dorim ca acest sistem să fie implementat cât mai curând, întrucât oferă o alternativă eficientă pentru colectarea ambalajelor, venind în întâmpinarea așteptării fiecăruia dintre noi de a avea un mediu mai curat și mai sănătos.

Cum ați colaborat cu instituțiile statului în această perioadă și care are sunt așteptările industriei de băuturi răcoritoare din România de la autorități?

Adelina Țînțariu: De la începutul crizei COVID-19, industria noastră a depus eforturi considerabile pentru a ține în viață lanțul alimentar, fiind nevoită să adopte masuri excepționale pentru a se adapta condițiilor de criză sanitară și economică pe care le traversăm. Totodată, am dorit sa fim aproape de sistemul medical și de cei mai vulnerabili dintre cetățeni, contribuind cu bunuri și ajutoare financiare în valoare de peste 700.000 de euro, redirecționate către centrele de carantină, organizații precum Crucea Roșie sau asociații care asigură distribuirea de mese calde și alimente personalului medical și persoanelor din categoriile vulnerabile. Suntem un partener al statului român și ne dorim o să avem în continuare un dialog deschis și o bună colaborare cu acesta, așa cum am avut și până acum. În aceeași măsură, sectorul nostru are nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală. Doar în felul acesta putem continua în România investițiile în modernizarea și retehnologizarea unităților noastre de producție. Prin astfel de investiții ne dorim să sprijinim statul român în atingerea țintelor privind colectarea și reciclarea sau reducerea emisiilor de carbon.

Articol susținut de ANBR