INTERVIU Lord Alan Watson, unul dintre aliatii Romaniei in Marea Britanie: Romania e in competitie pentru investitii cu Ungaria si statele baltice

Lordul Alan Watson de Richmond, membru al Camerei Lorzilor, este unul dintre sustinatorii Romaniei in Marea Britanie. Fost membru al Grupului pentru Romania al Parlamentului European, Alan Watson este o figura importanta in lumea comunicarii si lobby-ului din Insula. De la Londra vede oportunitati uriase pentru Romania in competitia pentru investitii, dar si piedicile care stau in calea construirii unei imagini pozitive.

‘INTERESELE NU MINT NICIODATA’

CB: Ati pus in discutie acum 4 ani extinderea UE. In cazul ultimului val, care considerati ca a fost impactul pozitiv si negativ, politic si cultural, atat in cazul Europei, cat si in cazul Romaniei?

Lord Watson de Richmond: Tin minte ca am facut o vizita la Bucuresti inainte ca Romania sa devina membru UE. Am vazut un semn enorm, din neoane, care dorea sa fie un fel de numaratoare inversa pana la momentul evenimentului. Am cunoscut multi romani, care ar fi trebuit sa fie mai inteligenti decat sa presupuna ca intrarea in UE va fi o solutie la toate problemele lor. Ceea ce nici nu s-a intamplat.

Calitatea de membru UE este foarte dura, foarte dificila, si nu doar pentru noii membri, ci si pentru cei vechi. Nu este niciodata o optiune usoara. Trebuie sa fii foarte atent atunci cand schimbi detinerea factorului de decizie pe decizia comuna, fiindca poti sa pierzi. Cred ca acum oamenii si-au facut o imagine mai reala a ceea ce inseamna Uniunea Europeana. Pentru mine, exista un plus enorm al largirii UE, sine-qua-non-ul real al tuturor faptelor: daca nu ar fi existat Uniunea Europeana, ce s-ar fi intamplat?

Ceilalti parteneri – SUA, Franta, Germania, Marea Britanie si toti ceilalti – toti ne-am fi creat, in pofida noastra, sfere de influenta. Si ati vazut ce s-a intamplat in cazul statelor balcanice. Este un model dezastruos care a dus la Primul Razboi Mondial. Si sunt de parere ca existenta UE a corectat acest model.

O a doua influenta importanta a fost cea a aquis-ului comunitar. A oferit o harta pentru modernizarea statelor post-comuniste, un fel de foaie de parcurs. Multe dintre punctele subliniate pe acesta lista iau mult timp pentru a fi rezolvate. Dar, pana la urma, este un proces ireversibil. Iar daca aquis-sul comunitar nu ar fi fost acolo, ce s-ar fi intamplat? Criteriile de la Copenhaga sa nu fi fost prezente, ce s-ar fi intamplat? Cred in acest proces.

COMPETITIA PENTRU RECUNOASTEREA CUVENITA

CB: Imaginea Romaniei a aparut din ce in ce mai intunecata incepand cu anul de dinaintea aderarii. Sa intelegem ca vom continua a fi tolerati, dar nu si acceptati?

Lord Watson de Richmond: Cred ca romanii se agita destul de mult, dar unele probleme necesita timp. Romania nu are nimic de pierdut daca se promoveaza, si trebuie sa o faca, fie ca este cultural sau economic sau pe oricare alt plan. Salut faptul ca ambasadorul roman de la Londra este foarte activ. Adevarul este ca sunteti in competitie cu Ungaria si statele baltice. Concurati pentru investitii, pentru turism, pentru recunoasterea care vi se cuvine. Dar este un proces de durata.

CB: Ce schimbari au adus tarile est-europene membre, atat la nivel calitativ, cat si la nivel cantitativ?

Lord Watson de Richmond: Unul foarte important: daca veti compara atitudinea investitorilor straini fata de Federatia Rusa cu atitudinile fata de tarile membre, veti observa o diferenta. Bineinteles, Rusia este enorm de bogata in materii prime care atrag investitorii, dar companiile vestice sunt extrem de precaute pentru ca nu avem baze legale reale in Rusia. Autoritatile romane nu au puterea de a intimida investitorii straini in acest fel, fiind parte din Europa. Asadar, este un loc sigur pentru investitii.

VECINA RUSIEI

CB: A existat dorinta de a include mai multe tari din fosta sfera sovietica de influenta tocmai pentru a avea o pozitie mai avantajoasa fata de vecina Rusia?

Lord Watson de Richmond: Da, insa opiniile au fost oarecum impartite. De la inceput, nemtii au fost foarte pro-integrare deoarece, in urma tragediilor istorice, Germania s-a trezit inconjurata de inamici. Au vrut in special sa se asigure ca Polonia va intra. Si britanicii au fost in favoarea extinderii, dar din alt motiv: UK a vrut o Europa mai mare pentru a nu fi dominata de relatiile franco – germane care, in opinia noastra, urmaresc un scop iluzoriu – acela de Statele Unite ale Europei. Francezii au fost mai sceptici, facandu-si griji pentru costurile extinderii.

Dar, in mare, majoritatea statelor au favorizat largirea UE, si cred ca razboiul din Balcani a facut oamenii sa inteleaga cat era de importanta aceasta extindere. Urmatorul val va fi mai dificil. Marea Britanie este in favoarea intrarii Turciei si, in cele din urma, a intrarii Ucrainei. In cazul Ucrainei, este mult mai dificil pentru ca au partea ruseasca si partea vestica. Daca pretul extinderii Ucrainei ar fi doar Ucraina, UE si l-ar asuma.

Dar in conditiile de fata, nu va risca. Cat priveste Turcia, sunt in favoarea integrarii ei pentru ca sunt de parere ca este singurul stat secular islamic si este perceputa fie ca extensia Europei in Orientul Mijlociu, fie ca extensia Orientului Mijlociu in Europa. Dar Franta si Germania se opun acestui stat.

INCA 30 DE ANI PANA LA UN TRAI EUROPEAN IN BUCURESTI

CB: Cum ramane cu drepturile romanilor de a lucra in UK?

Lord Watson de Richmond: As vrea ca reactiile impotriva drepturilor romanilor de a lucra sa inceteze. Nu cred ca au fost corecte. Le regret si m-am exprimat impotriva lor. Ceea ce cred ca a dus la aceste restrictii a fost faptul ca, initial, guvernul britanic, care este incredibil de lent in a intelege dinamica fenomenului de imigratie, atat sub Conservatori cat si sub Laburisti, a fost prea deschis.

Germanii si francezii aveau reglementari in acest sens, pe cand Marea Britanie n-a avut nici una. Si au fost luati prin surprindere de numarul de polonezi veniti sa lucreze aici: asteptau in jur de 200.000 si au venit in jur de 600.000. Din pacate, romanii au fost prinsi in efectele secundare ale acestei migratii. Dar sunt sigur ca nu va mai dura mult pana restrictiile vor fi ridicate.

CB: In 2003, Economist Intelligent Unit a produs un raport in care estima cate de mult le va lua noilor state membre – inclusiv Romaniei, care urma sa adere mai tarziu – pentru a echivala PIB-ul mediu al celor 15 state europene deja membre. Rezultatul in cazul Romaniei: 80 de ani. Care este prognoza dvs.?

Lord Watson de Richmond: Nu cred ca va lua 80 de ani! Dar motivul pentru care statisticile sunt atat de inselatoare este unealta folosita in masuratori. Daca te uiti la venitul intern brut mediu al Romaniei, este o diferenta clara fata de corespondentul Germaniei de Vest, de exemplu. V-ati incadra intr-un stagiu primar al dezvoltarii tarii.

Aveti discrepante mari intre bogati si saraci, ceea ce distorsioneaza. Dar as fi foarte surprins si dezamagit daca de azi in 30 de ani ar fi vreo diferenta substantiala intre standardul de trai din Bucuresti si cel din Europa. Asta nu inseamna ca nu vor fi si zone sarace. Saracie exista si in Marea Britanie.

RECLAMA DE TARA – CE POATE ROMANIA OFERI UNIUNII EUROPENE?

CB: Daca ar fi sa dati Romaniei cateva sfaturi de branding de tara si PR, care ar fi acelea?

Lord Watson de Richmond: Cum construiesti o marca? Nu incepi cu finalul, ci cu inceputul. Incerci sa scoti in evidenta specificitatea produsului. Cateva aspecte pozitive ale Romaniei: este o tara foarte europeana. Este o tara veche. Are multe frumuseti naturale si oameni talentati. Este o tara cu resurse si varietate.

Nu veti gasi doar o trasatura care sa va duca direct la raspuns. Dar trebui sa depasiti cumva faza de marca de turism. Capcana este sa treceti de aceasta faza. Tari mediteraneene, ca Maroc sau Egipt, n-au reusit. Turismul nu-ti spune multe despre ambitiile si directiile tarii.

Sa ma exprim prafuit, l-as cita pe John F. Kenedy: „Nu intreba ce poate tara sa faca pentru tine, intreaba ce poti face tu pentru tara”. Romania trebuie sa intrebe: ce poate deci sa faca Romania pentru Europa, nu doar ce poate Europa face pentru Romania.

CB: Daca ar trebui sa alegeti un slogan pentru Romania pentru o productie, care ar fi acela si ce productie ati alege?

Lord Watson de Richmond: Cred ca un cuvant bun azi este IMPACT. Produceti in jurul acestui cuvant. Este un cuvant energetic. Nu este vorba despre dezvoltarea Romaniei, nici de constitutia ei. Care este impactul Romaniei? Va dau doar un exemplu. Un impact al Romaniei – care nu este specific numai ei ci si altor state din Europa centrala – este profilul varstei, care este oarecum diferit si cele mai multe economii sustin ca potentialul pietei voastre este mult mai mare decat al oricaror tari membre. Un exemplu de impact pozitiv.

CB: Care considerati ca sunt atractiile economice ale Romaniei in acest moment?

Lord Watson de Richmond: Potential mare de dezvoltare; exista o corectie care se desfasoara in prezent, datorita recesiunii, care s-ar putea sa fie benefica Romaniei. Cred ca pretul proprietatilor sarise prea mult si devenea contra-productiv. Se va micsora. Si aveti inca potential enorm in terenuri si in dezvoltarea agriculturii. Aveti o multime de posibilitati sa prosperati.

CEA MAI MARE BAIE PE CARE AM VAZUT-O VREODATA

CB: Ati avut parte de socuri culturale in Romania? Includ aici si cultura politica.

Lord Watson de Richmond: Bineinteles. La prima vizita, am fost gazduit intr-un palat al fostului dictator, undeva pe la periferia Bucurestiului, unde eram singurul oaspete. Ma plimbam prin cladirea imensa. Locuia un ingrijitor; in gradina, pe langa un lac mare, se plimbau garzi inarmate. A fost foarte straniu. Era chiar la inceputul anilor ’90. Ceausescu fusese inlaturat de putin timp. Imi aduc aminte ca avea cea mai mare baie pe care am vazut-o vreodata.

De asemenea, am vizitat Muzeul Satului. Nu stiam ca Romania are o traditie folclorica atat de puternica. Am fost impresionat de muzicalitatea lucrurilor.

Mi-a placut tineretul. M-am dus la seminariile unor studenti si am gasit o generatie foarte inteligenta. Asadar, am avut parte de intalniri incurajatoare si intalniri deprimante. Ca, de exemplu, numarul cainilor vagabonzi. Sau palatul monstruos al lui Ceausescu. Sau banii numerosi si resursele irosite in acesta monstruozitate.