Legalizarea consumului de canabis: Ce nu a spus Teodorovici. De ce bolnavii de cancer ar putea rămâne doar cu o promisiune aproape imposibil de aplicat

​​România ar putea „legaliza” consumul de canabis în scopuri medicinale, „în special pentru zona de cancer”, însă anunțul a venit, în mod bizar, nu dinspre Ministerul Sănătății, ci dinspre Eugen Teodorovici. Măsura este susținută puternic de pacienți și dorită de către medicii consultați de HotNews.ro, care spun că mulți bolnavi în stadii terminale se sting în chinuri în țara noastră. Problema este că pare, în acest moment, aproape imposibil de aplicat. De ce? Ar presupune modificarea din temelii a legislației ce reglementează aprobarea și decontarea medicamentelor în România, lucru puțin probabil pentru un singur produs.

Info pe scurt:

• Ce a omis să spună sau nu știa Eugen Teodorovici atunci când a promis calmante pe bază de canabis pentru bolnavii de cancer: produsele pe bază de canabis sunt omologate în toată lumea nu ca medicamente, ci doar ca suplimente alimentare, și se găsesc deja pe piața din România în această formă – suplimente alimentare.

• Miza este prescrierea lor de către medici și decontarea lor, care sunt imposibile în acest moment, potrivit legislației din România, și ar presupune modificarea din temelii a legislației ce reglementează aprobarea, prescrierea și decontarea medicamentelor în România. Potrivit legii, suplimentele alimentare nu pot fi prescrise pe rețetă de la medic și nu pot fi decontate.

• Legalizarea canabisului în scopuri medicinale este puternic susținută de pacienții oncologici și de asociațiile de pacienți din această zonă. „Durerile merg uneori până la stări de leșin”, declară, pentru HotNews.ro, o pacientă cu o formă rară de cancer.

• „Este un lucru bun să avem încă o armă, în afară de morfină, în cazul pacienților care au dureri cronice, și nu doar pacienții cu cancer”, a explicat, pentru HotNews.ro, medicul oncolog Bogdan Tănase.

• O tânără care și-a pierdut în urmă cu două luni mama bolnavă de cancer a inițiat o petiție pentru legalizarea canabisului în tratamentul bolnavilor de cancer, care a adunat aproape 20.000 de semnături. „La început, oamenii îmi vorbeau în șoaptă. E ilegal, e dificil…’ „, a mărturisit ea, pentru HotNews.ro.

• Legalizarea canabisului în scop medicinal este analizată de o comisie din Ministerul Sănătății, au confirmat reprezentanții instituției, pentru HotNews.ro. Detaliile tehnice nu au fost însă puse la punct.

• În lume există în acest moment un singur produs pe bază de canabis autorizat ca medicament (doar în Statele Unite) pentru tratamentul adjuvant al epilepsiei și este în curs de autorizare și de către Agenția Europeană a Medicamentului. Toate celelalte produse pe bază de canabis sunt suplimente alimentare.

• Niciun medicament pe bază de canabis nu este omologat pentru pacienții oncologici în lume, în acest moment. Pacienților oncologici le pot fi administrate doar suplimente alimentare pe bază de canabis, pentru calmarea durerilor, în special în stadiile terminale ale bolii.

• Procedura de autorizare a unui medicament este foarte strictă și durează uneori câțiva ani (sunt necesare studii clinice), în timp ce în cazul suplimentelor alimentare este suficientă o simplă notificare din partea producătorului către Agenția Națională a Medicamentului. Acest lucru înseamnă și că, în unele cazuri, substanțele din componență, eventualele reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale produsului nu sunt studiate suficient. (Vezi scandalul de la începutul acestui an legat de retragerea de pe piață a cremei naturiste Aur Derm)

• O eventuală decizie de decontare unui supliment alimentar „ar deschide o cutie a Pandorei și nu știu cum s-ar descurca autoritățile dacă ar sări toate asociațiile de pacienți că vor suplimente alimentare decontate”, declară o sursă dintr-o asociație de pacienți, pentru HotNews.ro.

• Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și fost vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului, afirmă că „Domnul Teodorovici, ministru de Finanțe, a dezinformat populația pe o importantă temă de sănătate” și atrage atenția că promisiunea lui Eugen Teodorovici este aproape imposibil de aplicat.

• Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților și fondatorul unui ONG dedicat îngrijirii copiilor și tinerilor cu insuficiență renală cronică, atrage atenția că România este deficitară la terapia durerii, iar mulți pacienți se sting în chinuri și trebuie găsită o soluție.

• Ce soluții au găsit alte țări pentru ca pacienții pe care aceste produse îi ajută să nu aibă de suferit, mai ales în cazurile în care astfel de suplimente sunt foarte scumpe: chiar dacă nu sunt medicamente decontate prin lege, în alte țări, spitalele cumpără din fonduri proprii suplimente alimentare, când nu au alte soluții, și le administrează pacienților. Cum spitalele din România se plâng de subfinanțare, soluția este puțin probabilă.

• O altă soluție găsită chiar în România: potrivit surselor HotNews.ro, pe lista medicamentelor decontate din țara noastră s-ar găsi un singur supliment alimentar, care este prescris de medici, pe rețetă, pacienților cu diabet. Cel mai probabil, în acest caz s-a găsit o „scurtătură legislativă”: suplimentul alimentar respectiv ar fi fost aprobat de Agenția Națională a Medicamentului ca dispozitiv medical care poate fi decontat, nu ca medicament (ca medicament ar fi fost imposibil, potrivit legislației).

• 45 de țări din lume permit folosirea canabisului în scopuri medicinale, însă numai în anumite condiții și, de cele mai multe ori, doar pentru bolnavii în fază terminală.

• De ce vor pacienții și medicii să aibă acces la calmantele pe bază de canabis

Nicoleta Nidelea Vaia suferă de mastocitoză și conduce singura asociație de pacienți din România care reprezintă bolnavii de mastocitoză, o formă rară de cancer de sânge – Asociația Suport Mastocitoză din România. Nicoleta Nidelea Vaia a fost unul dintre inițiatorii demersurilor către Ministerul Sănătății, pentru ca produsele calmante pe bază de canabis să fie legalizate.

Nicoleta Nidelea Vaia explică, pentru HotNews.ro, că produsele pe bază de canabis „cresc calitatea vieții și îl fac pe bolnavul oncologic să se integreze în societate – vorbim și despre cancerele rare, care sunt cancere cronice, unele dintre ele, cu care poți trăi o viață, dar ai dureri mari.”

Nicoleta Vaia

„Personal, am primit medicație pe bază de canabis cât am fost în Germania, nu în România, iar impactul este unul colosal, nu se poate descrie în cuvinte. În cazul mastocitozei, care este un cancer foarte rar de sânge, noi nu putem să primim morfină și niciun alt calmant, pentru că ele conțin histamină. Iar canabisul are zero histamină și este singurul care ne atenuează durerile, care merg uneori până la stări de leșin. „În lume, administrarea de medicație pe bază de canabis pentru pacienții cu mastocitoză este o practică curentă”, spune Nicoleta Vaia.

„Beneficiul principal este vizavi de calitatea vieții bolnavului. Nu vindecă, dar îi crește calitatea vieții foarte mult – în cazul meu, cu peste 80%”, subliniază ea.

Produsele care conțin extract din canabis „au efecte pe durerile cronice. Este un calmant recunoscut în alte țări și are efecte dovedite”, confirmă, pentru HotNews.ro, medicul Bogdan Tănase, chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni).

Medicul Bogdan Tănase

Bogdan Tănase a explicat că, cu toate că medicii și pacienții au la dispoziție morfină, „efectul e diferit, morfina și canabisul acționează pe receptori diferiți. Se folosesc pe scară largă morfină și derivați, acum va fi un lucru bun încă o armă în cazul pacienților care au dureri cronice, și nu doar pacienții cu cancer.”

Măsura este susținută și de Emanuel Ungureanu, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, care atrage atenția că România este deficitară la terapia durerii, iar mulți pacienți se sting în chinuri: „Este foarte util pentru pacienții în faza terminală a bolii, fie că vorbim de cancer, fie că vorbim de insuficiență renală cronică. În stadiul terminal al bolii, e bine ca pacienții să aibă alternative, iar acestea să fie bine filtrate de către Ministerul Sănătății și să avem condiții foarte clare de administrare a acestora. Această terapie a pătruns în țări civilizate cu rezultate foarte bune la mulți pacienți, așa că susțin acest proiect și sper să îl văd într-o formă care să aibă eficiență în practică, nu să fie doar un exercițiu de imagine al Guvernului. Ideea în sine este foarte bună și o susțin din toată inima, din experiența de asistent social al unor copii care fac dializă, unii dintre ei stingându-se în chinuri, de-a dreptul, pentru că România este deficitară la terapia dureri și la specialiști în terapia durerii.”

Emanuel Ungureanu a lucrat ca asistent social în cadrul Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj. În paralel, în anul 2007, a înființat Asociația pentru Solidaritate și Empatie ‘Delia Grădinaru’, dedicându-se îngrijirii copiilor și tinerilor cu insuficiență renală cronică, dependenți de dializă, unii dintre ei aflați pe listele de așteptare pentru transplant renal.

Emanuel Ungureanu

Nicoleta Vaia atrage însă atenția că pacienții oncologici au nevoie de medicamente/suplimente alimentare pe bază de THC – una dintre substanțele cu efect calmant extrase din canabis. Pentru bolnavii de epilepsie, spre exemplu (pentru calmarea spasmului) pot fi folosite medicamentele pe bază de CBD – cealaltă substanță extrasă din canabis.

Cele două substanțe extrase din canabis – THC și CBD – sunt reglementate total diferit în lume. CBD se regăsește în singurul medicament pe bază de canabis omologat în lume în acest moment, pentru forme rare de epilepsie. THC, recomandat pentru calmarea durerilor pacienților oncologici, se găsește doar în suplimente alimentare și poate fi prescris bolnavilor de cancer doar off-label (în afara prospectului).

THC reprezintă substanța psihoactivă din canabis și se regăsește în tabelul 1 al Legii 339/2005 care cuprinde „substanțe interzise si fără interes în medicină”. CBD – canabidiol – este „o substanță care poate fi utilizată în scop terapeutic” (sursa: Ministerul Sănătății din România)

„Și acum urmează partea cea mai tragică: în oncologie, medicamentele pe bază de canabis se prescriu off-label (prescrierea unui medicament în afara indicațiilor din prospect – n.red.). Problema este că proiectul care prevede prescrierea medicației off-label în România este blocat în acest moment. Medicamentele se pot prescrie off-label în urma unor studii clinice care demonstrează un impact pozitiv pentru o categorie majoritară de pacienți cu o anumită afecțiune. Iar aceste studii se fac multicentric. În forma actuală a legislației, nu vor avea acces decât cei pentru care există indicații în prospect – adică epilepsie și scleroză multiplă”, explică Nicoleta Vaia.

Nicoleta Vaia atrage atenția și asupra faptului că în alte țări, legislația privind prescrierea medicamentelor off-label este foarte bine pusă la punct, iar pacienții nu se lovesc de astfel de probleme.

• Alexandra și petiția care a adunat 20.000 de semnături: „Mama mea și-a dorit să fie un model pentru alți oameni care se luptă”

Alexandra Ana Cârstea și-a pierdut mama bolnavă de cancer în urmă cu două luni. Alexandra își dorește acum să ajute alți pacienți oncologici să nu se mai lovească măcar de unele dintre problemele de care s-au lovit ea și mama ei.

În amintirea mamei ei, Alexandra a inițiat o petiție pentru legalizarea canabisului în tratamentul bolnavilor de cancer, care a adunat până acum aproape 20.000 de semnături. „Când m-am apucat de petiția asta, mama mea, la momentul respectiv, și-a dorit foarte mult să fie un model pentru alți oameni care se luptă. Iar când am început, oamenii îmi vorbeau în șoaptă: ‘Alexandra, te rog să nu vorbim acum despre asta. E ilegal, e dificil…’ „, mărturisește Alexandra.

Alexandra vrea să ceară de la Primăria Capitalei aprobare pentru a amplasa câteva corturi în puncte centrale din București, pentru a continua să strângă semnături pentru petiție. Vrea să adune 100 de mii de semnături, pentru a putea duce petiția în Parlament și a putea forța o dezbatere pe această temă în legislativ.

Alexandra Ana Carstea

Ca și Nicoleta Vaia, Alexandra spune că nu este suficientă introducerea CBD și că bolnavii de cancer au nevoie de THC: „Mă bucur că s-a făcut comisia asta (de la Ministerul Sănătății – n.red.), este un pas extraordinar, dar cu un ochi plâng, cu celălalt râd. Este o greșeală fundamentală dacă se discută doar despre introducerea CBD, iar CBD nu este ilegal în România. Trebuie să discute clar despre legalizarea THC, a canabisului care se folosește în boli autoimune foarte grave – cancer, scleroză multiplă, Parkinson.”

„CBD se găsește în România ca supliment alimentar – picături. Acum se discută într-adevăr să fie adus ca medicament și să intre pe lista de medicamente decontate. Dar în paralel cu această discuție trebuie să o ducem și pe cea cu THC, care ar ajuta bolnavii de cancer. Adică vorbim unii despre mere și alții despre pere. Vorbim despre CBD, care este încadrat ca supliment alimentar, nu ca medicament, dar e legal, se găsește și se poate cumpăra. Eu nu zic că CBD nu e extraordinar, eu de exemplu am Boală Crohn, și folosesc CBD. Dar pentru cei cu o boală cronică severă, cum e cancerul, e nevoie de THC. Mi se pare crud să abordezi doar una dintre componentele principale ale canabisului – CBD – și să nu o abordezi și pe cealaltă – THC – unde discuția e atât de importantă pentru pacienții oncologici.”

Alexandra atrage atenția și asupra faptului că „Discuția nu este doar despre medicamente, noi ar trebui să permitem studiul și cultivarea canabisului în România. Majoritatea statelor care au trecut legea asta au permis nu doar sub formă de medicament, dar trebuie să permită în fapt cultivarea canabisului cu un THC ridicat în scopuri medicinale.”

Ea crede și că „Trebuie să renunțăm la discuțiile astea stupide că THC este un drog și are efecte psihotrope, în condițiile în care sunt atâtea medicamente care au efecte psihotrope, și nu ne mai oripilăm pentru că sunt medicamente și sunt prescrise de medici. La fel trebuie să se întâmple și cu el.”

• Piedicile din calea „legalizării” canabisului: E nevoie de modificarea din temelii a legislației de aprobare a medicamentelor

Procedura de aprobare și includere pe lista de decontate a unui medicament în România este foarte tehnică, poate dura până la 2 ani și intră integral în atribuțiile Ministerului Sănătății și ale instituțiilor din domeniul sănătății, precum Agenția Națională a Medicamentului. Nu are nicio legătură cu Ministerul Finanțelor. Din acest punct de vedere, anunțul făcut de Eugen Teodorovici este unul bizar.

Ce a omis să spună sau nu știa Eugen Teodorovici atunci când a promis calmante pe bază de canabis pentru bolnavii de cancer este că produsele pe bază de canabis sunt omologate în toată lumea nu ca medicamente, ci doar ca suplimente alimentare, și se găsesc deja pe piața din România în această formă – suplimente alimentare. Majoritatea sunt însă foarte scumpe – mulți pacienți nu își permit să plătească lunar câteva mii de lei pe un astfel de produs. De asemenea, nefiind recunoscute ca medicamente, ci doar ca suplimente alimentare, mulți medici sunt reticenți.

Pacient

Practic, miza reală nu este „legalizarea”, ci prescrierea lor de către medici și decontarea lor, care sunt imposibile în acest moment, potrivit legislației din România, și ar presupune modificarea din temelii a legislației ce reglementează aprobarea, prescrierea și decontarea medicamentelor în România. Potrivit legii, suplimentele alimentare nu pot fi prescrise pe rețetă de la medic și nu pot fi decontate. Concret, o astfel de măsură este imposibil de aplicat de jos în sus – aceste produse nu au cum să parcurgă etapele prevăzute în acest moment în legislația care reglementează aprobarea, prescrierea și decontarea medicamentelor în România, deoarece, potrivit legii, suplimentele alimentare nu se pot prescrie pe rețetă și nu pot fi decontate. Singura soluție este de sus în jos – introducerea unor astfel de produse presupune modificarea radicală a legislației și a întregului lanț de aprobare a unui medicament, ceea ce nu este imposibil, dar, cu siguranță, poate fi mult mai complicat de pus în practică decât în cazul aprobării altor medicamente.

În întreaga lume, în special în cazul unor afecțiuni rare, suplimentele alimentare (multe dintre ele au efecte medicale dovedite în tratarea unor afecțiuni) și medicamentele prescrise în afara prospectului (off label) reprezintă, de multe ori, soluția, atunci când nu există tratament clasic (medicamente omologate) sau ca tratament adjuvant. „Companiile farma nu au de gând să cheltuie milioane și milioane de dolari ca să treacă o indicație prin care poate să vândă la 50 de pacienți în toată lumea sau la 500. Există o grămadă de boli rare pentru care nu prea există tratament și în care, prin studii mici, s-a descoperit că un produs este eficient – acestea sunt produsele prescrise off-label sau suplimentele alimentare”, declară, pentru HotNews.ro, o sursă dintr-o asociație de pacienți.

„Trebuie să legiferezi cumva. Agenția Europeană a Medicamentului nu a legiferat la nivel european în ceea ce privește legislația off-label și lasă la latitudinea statelor membre. Marea majoritate a țărilor din UE au legiferat off-label-ul într-o formă sau alta – există posibilitatea de a prescrie astfel de medicamente, atunci când nu există alte soluții”, subliniază sursa citată.

„Posibilitatea introducerii în practica medicală din România a canabisului medicinal ca terapie adjuvantă în bolile cronice” este analizată, în prezent, de o comisie din Ministerul Sănătății, au declarat reprezentanții instituției, pentru HotNews.ro. Detaliile tehnice nu au fost puse la punct, au mai precizat reprezentanții ministerului, care spun că, până acum, a avut loc o singură întâlnire a acestei comisii.

În lume există în acest moment un singur produs pe bază de canabis autorizat ca medicament (doar în Statele Unite) pentru tratamentul adjuvant al unor forme rare de epilepsie (Sindrom Dravet și Lennox – Gastaut), aflat în curs de autorizare și de către Agenția Europeană a Medicamentului (sursa: Ministerul Sănătății din România). Toate celelalte produse pe bază de canabis sunt suplimente alimentare.

Niciun medicament pe bază de canabis nu este omologat pentru pacienții oncologici în lume, în acest moment. Pacienților oncologici le pot fi administrate doar suplimente alimentare pe bază de canabis, pentru calmarea durerilor, în special în stadiile terminale ale bolii (îngrijire paliativă).

Procedura de autorizare a unui medicament este foarte strictă și durează uneori câțiva ani (sunt necesare studii clinice), în timp ce în cazul suplimentelor alimentare este suficientă o simplă notificare din partea producătorului către Agenția Națională a Medicamentului că urmează să pună produsul pe piață. Acest lucru înseamnă și că, în unele cazuri, substanțele din componență, eventualele reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale produsului nu sunt studiate suficient. (Vezi scandalul de la începutul acestui an legat de retragerea de pe piață a cremei naturiste Aur Derm)

„Cannabis sativa (canabisul) și canabinoizii sunt folosite în scop medicinal în unele state membre ale Uniunii Europene, conform Observatorului european pentru droguri și toxicomanie. În privința eficienței canabisului în scop medicinal, un raport al Observatorului european pentru droguri și toxicomanie arată că sunt necesare cercetări și studii clinice suplimentare, inclusiv care să analizeze dozajul și interacțiunea cu alte medicamente, dar și studii care să observe pacienții pentru o perioadă mai lungă de timp” – reacția Reprezentanței Comisiei Europene în România, după anunțul lui Eugen Teodorovici.

Citește aici studiul „Utilizarea medicală a canabisului”, publicat în anul 2018 de Observatorul european pentru droguri și toxicomanie.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și fost vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului, afirmă că „Domnul Teodorovici, ministru de Finanțe, a dezinformat populația pe o importantă temă de sănătate. Marijuana are în ea, pe lângă zeci de alte ingrediente, doar două de interes medical: CBD și THC. Din acestea două, doar THC-ul produce distracția. Ingredientul responsabil cu distracția, THC-ul, nici măcar nu este intrat în vreo evaluare la Agenția Europeană a Medicamentului. În trecut, un produs medicamentos cu THC a încercat să intre în această evaluare, dar intrarea lui a fost respinsă de EMA. Dintre cele două, doar THC-ul ar putea avea ceva de-a face cu cancerul, la care se referă domnul Teodorovici, ministru de Finanțe. Deci presupunem că la THC s-a referit domnul Teodorovici, ministru de Finanțe, când a anunțat legalizarea cannabisului pentru uz medical. Doar că THC-ul este deocamdată în Uniunea Europeană responsabil doar cu distracția. Cu nimic altceva. Agenția Europeană a Medicamentului nici nu a acceptat deocamdată să-l evalueze pentru vreo utilizare medicală (iar astfel de evaluări, odată pornite, durează ani).”

Vlad Mixich

Vlad Mixich atrage atenția că „Doar după publicarea rezultatului la nivel european, România poate lua în calcul autorizarea tratamentului cu CBD. Dacă autorizarea europeană va fi acordată, România ar face bine să se miște rapid în aceeași direcție spre binele acelor pacienți cu boli foarte rare care pot beneficia de pe urma lui. THC-ul nu va fi autorizat prea curând în UE pentru că nu a fost acceptat să intre în procedura de evaluare a Agenției Europene a Medicamentului. Pentru cazurile rare dar disperate în care ar putea fi totuși de un oarecare ajutor (paliativ), există o procedură specială a autorităților din domeniu.”

Vlad Mixich este de părere și că „anunțul domnului Teodorovici, ministru de Finanțe, a complicat la nivel de comunicare publică eforturile justificate ale acelor pacienți cu boli rare cărora totuși le-ar folosi un tratament pe bază de CBD. De ce s-a băgat domnul Teodorovici, ministru de Finanțe, într-un subiect care nu intră în competențele sale și despre care e evident că nu are habar? Nu vom ști prea curând…”

Există, de asemenea, voci în asociațiile de pacienți care se tem că o eventuală decizie de decontare a unui supliment alimentar pe bază de canabis ar deschide o veritabilă cutie a Pandorei: decontarea unui singur supliment alimentar ar duce la presiuni legitime din partea a numeroase companii producătoare de suplimente alimentare și a altor categorii de pacienți ca un număr mare de suplimente alimentare să poată fi prescrise de medici și să intre pe lista produselor decontate. Cum unele suplimente alimentare pot fi foarte scumpe, este puțin probabil ca autoritățile să ia cu adevărat în calcul o asemenea variantă. „Ar deschide o cutie a Pandorei și nu știu cum s-ar descurca (autoritățile – n.red.) dacă ar sări toate asociațiile de pacienți că vor suplimente alimentare decontate”, declară o sursă dintr-o asociație de pacienți, pentru HotNews.ro.

În plus, există, pentru medici, și riscul malpraxisului: chiar dacă există cazuri în care prescrierea unui supliment alimentar sau a unui medicament în afara indicațiilor din prospect este cerută insistent de către pacienți, în cazul în care aceste produse au efecte adverse (care sunt insuficient studiate în cazul lor), medicii riscă să se confrunte cu acuzații de malpraxis, dacă recomandă aceste produse pe propria răspundere. Mulți medici sunt dispuși să riște tocmai pentru că nu au alte soluții și vor să își ajute pacienții, însă legiferarea, într-o formă sau alta, i-ar proteja atât pe medici, cât și pe pacienți.

Ce soluții au găsit alte țări pentru ca pacienții pe care aceste produse îi ajută să nu aibă de suferit, mai ales în cazurile în care astfel de suplimente sunt foarte scumpe: chiar dacă nu sunt medicamente decontate prin lege, în alte țări, spitalele cumpără din fonduri proprii suplimente alimentare și le administrează pacienților. Cum spitalele din România se plâng de subfinanțare, soluția este puțin probabilă. De asemenea, unele țări au prevăzut în legislație faptul că Ministerul Sănătății se poate autosesiza pentru o nevoie specială și să înceapă procedura de introducere a unui medicament/supliment alimentar, prevedere care nu există în România.

O altă soluție găsită chiar în România: potrivit surselor HotNews.ro, pe lista medicamentelor decontate din țara noastră s-ar găsi un singur supliment alimentar, care este prescris de medici, pe rețetă, pacienților cu diabet. Cel mai probabil, în acest caz s-a găsit o „scurtătură legislativă”: suplimentul alimentar respectiv ar fi fost aprobat de Agenția Națională a Medicamentului ca dispozitiv medical care poate fi decontat, nu ca medicament (ca medicament ar fi fost imposibil, potrivit legislației).

• Uruguay, prima țară din lume care a permis folosirea canabisului în scop medicinal. Au urmat alte 44 de țări

În 45 de țări din lume, dintre care 26 din Europa, folosirea canabisului în scop medicinal este legală – adică poate fi prescris de medici cu acte în regulă – pentru diverse boli care afectează milioane de oameni din întreaga lume, precum cancer, epilepsie, Alzheimer, Parkinson, Boala Crohn, scleroză multiplă, diabet sau boli neurologice.

Nu este clar în câte dintre aceste țări se folosesc produse pe bază de CBD și în câte produse pe bază de THC, cele două substanțe extrase din canabis – nu există o statistică internațională în acest sens.

Prima țară din lume care a permis folosirea canabisului în scop medicinal a fost Uruguay, în anul 2013.

Lista țărilor din Europa care au legalizat folosirea canabisului în scop medicinal: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Olanda, Elveția, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Estonia, Cipru, Croația, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Macedonia, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, San Marino și Turcia.

Restul țărilor din lume unde tratamentul este legal: Canada, Statele Unite (în 33 de state), Argentina, Brazilia, Chile, Columbia, Mexic, Peru, Uruguay, Jamaica, Bermude, Israel, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Coreea de Sud, Sri Lanka, Thailanda, Vanuatu și Zimbabwe.