Război în Ucraina, ziua 1014: Rusia atacă sistemul energetic ucrainean / Kievul continuă să caute modalităţi de a recruta suficienţi soldaţi / Avioane sub controlul lui Putin, folosite pentru deportarea copiilor ucraineni

În timp ce Moscova continuă să atace Ucraina, este foarte puțin probabil ca NATO să dea curs solicitării Ucrainei de a fi invitată să devină membru în cadrul unei reuniuni care va avea loc marți, au declarat diplomați pentru agenția de presă Reuters. „Va dura săptămâni și luni pentru a obține un consens”, a declarat luni un diplomat NATO, potrivit Reuters. „Nu văd ca acest lucru să se întâmple mâine, aș fi foarte surprins”. Într-o scrisoare adresată omologilor săi din cadrul NATO înaintea reuniunii, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că o invitație ar elimina unul dintre principalele argumente ale Rusiei pentru a-și purta războiul – și anume, împiedicarea Ucrainei să adere la alianță.

Sinteza zilei:

• Moscova face eforturi intense pentru a-și recupera teritoriul din Kursk: „Am impresia că rușii au oameni nelimitați”
• Aproape 40% dintre ruşi consideră „morală şi justificată” folosirea armei nucleare împotriva Ucrainei (sondaj)
• Ucraina face presiuni pentru a fi invitată în NATO / Mark Rutte se menține prudent în a promite un calendar
• Avioane şi fonduri prezidenţiale ruse au fost utilizate de Putin pentru a lua copii din teritoriile ucrainene ocupate, pentru a-i plasa în familii ruse
• Secretarul general NATO, Mark Rutte, s-a eschivat marţi să răspundă direct la întrebarea dacă România ar putea să intercepteze dronele ruseşti care încalcă spaţiul aerian al Republicii Moldova
• Membrii NATO așteaptă instalarea lui Trump la Casa Albă, pentru a decide cu privire la o invitație a Ucrainei de aderare la alianță
• SUA și Ucraina au semnat un memorandul de sprijin în sectorul energetic, care prevede o asistență de 826 de milioane de dolari
• O delegație ucrainean merge în SUA pentru a se întâlni cu apropiați ai lui Donald Trump

Evenimentele de marți, ziua 1014 a războiului din Ucraina, LIVE:

O delegație ucraineană, inclusiv Andrii Iermak, șeful Biroului Președintelui, se îndreaptă spre SUA pentru discuții cu persoane din cercul apropiat al lui Donald Trump, relatează Ukrainska Pravda.

Din delegație mai fac parte și ministrul Apărării Rustem Umerov și viceprim-ministrul Iulia Sviridenko, susține anumite publicații ucrainene în timp ce Ukrainska Pravda relatează că Umerov este încă în Kiev și că în schimb merge adjunctul său.

Surse au spus pentru NV spun că „scopul principal al acestei călătorii este întâlnirea cu persoane din cercul apropiat al președintelui ales al SUA, Donald Trump”

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha și secretarul de stat al SUA Antony Blinken au semnat un memorandum pentru a sprijini sectorul energetic al Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda. 

Memorandumul de acord interguvernamental, intitulat Cu privire la cooperarea pentru asigurarea rezistenței sistemului energetic al Ucrainei, prevede o asistență americană de până la 825 milioane USD.

Membrii NATO așteaptă instalarea lui Trump la Casa Albă, pentru a decide cu privire la o invitație a Ucrainei de aderare la alianță

O serie de membri NATO așteaptă ca noua administrație americană să preia mandatul înainte de a se hotărî cu privire la cererea Ucrainei cu privire la o invitație de se alătura alianței transatlantice conduse de SUA, a declarat marți ministrul de externe al Letonia, relatează Reuters.

Kievul a cerut miniștrilor de externe ai NATO să emită o invitație, dar mișcarea pare puțin probabilă pe fondul opoziției din partea unor țări și a tranziției de la Washington.

Donald Trump, președintele ales al SUA, a spus că va pune capăt războiului Rusiei cu Ucraina într-o singură zi, dar planurile echipei sale pentru politica Ucrainei rămân neclare.

„În principiu, noi, în calitate de lideri politici, am convenit că Ucraina va deveni membră”, a declarat ministrul de externe leton, Baiba Braže, pentru Reuters, în marja unei întâlniri la Bruxelles.

„Toți aliații, în prezent, toată lumea așteaptă ca noua administrație americană să înceapă să lucreze, așa că cred că acesta este un aspect care se spune sau nu se spune, dar este o realitate.”

Secretarul general NATO, Mark Rutte, s-a eschivat marţi să răspundă direct la întrebarea dacă România ar putea să intercepteze dronele ruseşti care încalcă spaţiul aerian al Republicii Moldova, afirmând că este vorba de o problemă ce ţine mai mult de competenţa autorităţilor române, anunță portalul de știri NewsMaker de la Chişinău.

Mai multe avioane şi fonduri prezidenţiale ruse au fost utilizate într-un program prin care o serie de copii au fost luaţi din teritoriile ucrainene ocupate, au fost privaţi de identitatea ucraineană şi plasaţi în familii ruse, indică un raport al Yale School of Public Health, citat de Reuters.

Ucraina face presiuni pentru a fi invitată în NATO / Mark Rutte se menține prudent în a promite un calendar, în timp ce Kremlinul continuă să își repete amenințările

Aproape 40% dintre ruşi consideră „morală şi justificată” folosirea armei nucleare împotriva Ucrainei (sondaj)

Numărul ruşilor care susţin o eventuală folosire a armei nucleare a crescut în ultima jumătate de an, pe măsură ce Moscova îşi intensifică şantajul nuclear, arată un sondaj realizat de către Institutul Levada, un organism nonguvernamental catalogat drept „agent străin” de către autorităţile ruse, scrie Le Figaro.

Concluziile acestui sondaj au fost prezentate vineri, 29 noiembrie, într-o conferinţă online. Înrgistrarea video este disponibilă pe canalul YouTube „Ţara şi Lumea”, succesorul canalului Centrului Saharov, o „platformă de dezbatere democratică”, închis în august 2023 de către justiţia rusă.

Potrivit acestui studiu, procentul ruşilor care se opun folosirii armamentului nuclear împotriva Ucrainei a scăzut de la 52% în iunie 2024, cât era la ultimul sondaj, la 45% în noiembrie.

Invers, numărul persoanelor chestionate care consideră recurgerea la arma nucleară drept justificată a crescut la 39%.

Astfel, 11% dintre persoanele chestionate consideră că recurgerea la arma nucleară este „întru totul justificată”, iar 28% că este „mai degrabă justificată”.

Prin comparaţie, persoanele care considerau justificată folosirea armamentului nuclear împotriva Ucrainei reprezentau 34% dintre respondenţi, în iunie 2024, şi 29%, în aprilie 2023, notează News.ro.

Aliații NATO trebuie să-și intensifice ajutorul militar pentru Ucraina pentru a întări poziția Kievului în cazul în care intră în negocieri cu Moscova pentru încheierea războiului, a declarat marți șeful NATO, Mark Rutte, înaintea unei reuniuni a ministrilor de externe ai alianței, transmite Reuters.

„Toți va trebui să facem mai mult. Cu cât sprijinul nostru militar pentru Ucraina este acum mai puternic, cu atât mâna lor va fi mai puternică la masa negocierilor”, a spus el reporterilor la sediul NATO de la Bruxelles.

„Putin nu este interesat de pace. El presează mai departe, încercând să ocupe mai mult teritoriu. Pentru că crede că poate rupe hotărârea Ucrainei și a noastră, dar greșește”.

Oficialii ucraineni au recunoscut că 40% din teritoriul pe care l-au cucerit la sfârșitul verii a fost de atunci recucerit de ruși, dar recentele atacuri rusești în regiunea Kursk s-au dovedit la cât de ineficiente pe atât de costisitoare, relatează CNN într-un reportaj despre situația din regiunea rusească de la granița cu Ucraina unde forțele ruse fac eforturi însemnate pentru a recupera teritoriul pierdut după o incursiune surpriză a ucrainenilor.

Miniştrii de externe din statele NATO urmează să înceapă marţi două zile de întâlniri la sediul Alianţei de la Bruxelles, având ca principal punct pe agendă continuarea susţinerii Ucrainei împotriva invaziei ruse, relatează dpa și Agerpres.

Ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga îi va informa pe omologii săi din NATO despre situaţie curentă a luptelor în contextul în care frontul de est din Ucraina este sub o presiune crescândă din cauza atacurilor ruse.

Ucraina este aşteptată de asemenea să aibă o nouă tentativă de a o obţine o invitaţie de aderare din partea Alianţei Nord-Atlantice, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ţara sa fi de acord cu o încetare a focului cu Rusia dacă NATO va asigura protecţia regiunilor din ţară controlate de Ucraina.

„Dacă vrem să oprim faza fierbinte a războiului, trebuie să luăm sub umbrela NATO teritoriul Ucrainei pe care îl avem sub controlul nostru”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru canalul britanic Sky News.

Alianţa a refuzat până acum să ofere Ucrainei aderarea la NATO din cauza preocupărilor că invazia rusă din Ucraina va escalada într-un conflict care să implice NATO.

Miniştrii de externe ai NATO intenţionează de asemenea să discute despre lansarea, lunea trecută, de către Rusia, a unei rachete balistice experimentale asupra Ucrainei şi să examineze nevoile apărării antiaeriene ucrainene.

Norvegia îşi va asuma responsabilitatea în cadrul NATO de a apăra spaţiul aerian al aeroportului Rzeszow din Polonia şi în acest scop va trimite 100 de soldaţi, sisteme de apărare antiaeriană şi avioane de vânătoare F-35, a anunţat luni ministrul apărării norvegian Bjorn Arild Gram, potrivit DPA, citată de Agerpres.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat marți că au doborât 22 din cele 28 de drone lansate de Rusia peste noapte, informează Reuters.

Din cele 28 de drone, două drone au părăsit spațiul aerian controlat de Ucraina și o dronă a fost „pierdută”, au declarat forțele aeriene prin intermediul aplicației Telegram.

Unele dintre drone au lovit infrastructura critică din regiunile Ternopil și Rivne din vestul Ucrainei, potrivit oficialilor militari ucraineni.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Rușii „ne distrug puțin câte puțin”: Soldații ucraineni dau de înțeles că și-au pierdut speranța în incursiunea din Kursk, în ciuda „bonusului frumos” conferit de armele occidentale cu rază lungă.
• SUA trimit Ucrainei un nou ajutor militar, printre care și mine antipersonal / Este cel mai mare ajutor, de până acum, care vine din stocurile armatei americane.
• Ucraina continuă să caute modalităţi de a recruta suficienţi soldaţi şi de a pune capăt dezertărilor (analiză).
• Preşedintele rus Vladimir Putin a comentat în mod ironic luni decizia privind renumărarea voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România după victoria surprinzătoare a candidatului prorus Călin Georgescu.
• Aflat într-o vizită neanunţată la Kiev, cancelarul german Olaf Scholz i-a promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Rusia nu îşi va impune condiţiile în faţa Ucrainei în cazul unor negocieri de pace între cele două ţări.
• Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat, la Moscova, că pericolul escaladării războiului din Ucraina este „mai mare ca oricând” şi că, din acest motiv, Budapesta şi-a intensificat eforturile pentru a se ajunge la o reglementare paşnică a conflictului.
• Rusia a lansat cel puțin 60 de rachete balistice furnizate de Coreea de Nord în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, potrivit unui purtător de cuvânt militar ucrainean.
• Avans fulminant al rușilor în Ucraina: cel mai mare câștig teritorial din 2022, echivalent cu suprafaţa statului Singapore.
• Ajutorul militar german care urmează să fie livrat Ucrainei în decembrie include sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri Leopard 1 și drone de luptă, a anunțat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
• Numărul dezertorilor ucraineni a crescut brusc. „Am ajuns doar cu puști automate. Au spus că vor fi 150 de tancuri, au fost 20”.
• Vladimir Putin antrenează Asia în războiul din Ucraina prin utilizarea dronelor de fabricație chineză și a trupelor nord-coreene, a susținut ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în timpul unei vizite la Beijing.
• Fostul ministru de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, crede că situația de pe front la ora actuală „arată rău” pentru trupele ucrainene, iar țara sa nu are forța necesară pentru a întoarce soarta războiului.
• Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat luni dimineață că Rusia a atacat peste noapte cu 110 drone.

Informațiile de luni privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro