Război în Ucraina, ziua 1013: SUA au anunțat un nou ajutor militar pentru Kiev / Donald Trump studiază „planul de victorie” ucrainean, spune Zelenski
Ucraina trebuie să găsească soluții diplomatice pentru a-și recuceri o parte din teritoriile ocupate, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Kyodo News publicat luni. El a spus că astfel de măsuri ar putea fi luate în considerare „numai atunci când știm că suntem suficient de puternici”, a declarat el pentru agenția de știri. Zelenski declarat că Donald Trump și echipa sa studiază „planul de victorie” ucrainean și se așteaptă la discuții suplimentare cu aceștia pentru a explica „anumite lucruri mai în detaliu”.
Evenimentele de luni, ziua 1013 a războiului din Ucraina, LIVE:
SINTEZA ZILEI:
- Rușii „ne distrug puțin câte puțin”: Soldații ucraineni dau de înțeles că și-au pierdut speranța în incursiunea din Kursk, în ciuda „bonusului frumos” conferit de armele occidentale cu rază lungă.
- SUA trimit Ucrainei un nou ajutor militar, printre care și mine antipersonal / Este cel mai mare ajutor, de până acum, care vine din stocurile armatei americane.
- Ucraina continuă să caute modalităţi de a recruta suficienţi soldaţi şi de a pune capăt dezertărilor (analiză).
- Preşedintele rus Vladimir Putin a comentat în mod ironic luni decizia privind renumărarea voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România după victoria surprinzătoare a candidatului prorus Călin Georgescu.
- Aflat într-o vizită neanunţată la Kiev, cancelarul german Olaf Scholz i-a promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Rusia nu îşi va impune condiţiile în faţa Ucrainei în cazul unor negocieri de pace între cele două ţări.
- Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat, la Moscova, că pericolul escaladării războiului din Ucraina este „mai mare ca oricând” şi că, din acest motiv, Budapesta şi-a intensificat eforturile pentru a se ajunge la o reglementare paşnică a conflictului.
- Rusia a lansat cel puțin 60 de rachete balistice furnizate de Coreea de Nord în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, potrivit unui purtător de cuvânt militar ucrainean.
- Avans fulminant al rușilor în Ucraina: cel mai mare câștig teritorial din 2022, echivalent cu suprafaţa statului Singapore.
- Ajutorul militar german care urmează să fie livrat Ucrainei în decembrie include sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri Leopard 1 și drone de luptă, a anunțat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
- Numărul dezertorilor ucraineni a crescut brusc. „Am ajuns doar cu puști automate. Au spus că vor fi 150 de tancuri, au fost 20”.
- Vladimir Putin antrenează Asia în războiul din Ucraina prin utilizarea dronelor de fabricație chineză și a trupelor nord-coreene, a susținut ministrul german de externe, Annalena Baerbock, în timpul unei vizite la Beijing.
- Fostul ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, crede că situația de pe front la ora actuală „arată rău” pentru trupele ucrainene, iar țara sa nu are forța necesară pentru a întoarce soarta războiului.
- Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat luni dimineață că Rusia a atacat peste noapte cu 110 drone.
Ucraina se agață cu orice preț de teritoriile din regiunea rusă de graniță Kursk, luate sub control, pentru a avea o pârghie în eventualele negocieri de pace, dar la aproape patru luni după ce Kievul și-a lansat incursiunea transfrontalieră surpriză unii soldați ucraineni sunt din ce în ce mai pesimiști cu privire la soarta acestei operațiuni care presupune costuri tot mai ridicate, scrie The Kyiv Independent.
Statele Unite vor furniza Ucrainei un pachet de arme în valoare de 725 de milioane de dolari pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești, a declarat luni secretarul de stat Antony Blinken, relatează Reuters.
Ajutorul va include, printre altele, rachete Stinger, muniție pentru sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS), drone și mine terestre, a spus Blinken.
Analiză: Ucraina continuă să caute modalităţi de a recruta suficienţi soldaţi şi de a pune capăt dezertărilor
Guvernul ucrainean rămâne reticent în ceea ce priveşte reducerea vârstei de recrutare de la 25 la 18 ani şi continuă să caute forme eficiente de recrutare de noi soldaţi în rândul populaţiei apte de luptă şi de a motiva mii de dezertori să revină în armată, scrie luni agenția spaniolă de presă EFE, într-o analiză pe această temă.
Aproximativ 6.000 de soldaţi care şi-au părăsit fără permisiune unităţile lor s-au întors în noiembrie, susţine Statul Major al armatei ucrainene.
O nouă lege, semnată săptămâna trecută de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are ca scop să motiveze să revină pe front măcar o parte dintre cei aproximativ 60.000 de soldaţi care, fără permisiune, şi-au părăsit poziţiile de la începutul anului 2024, notează Agerpres.
Ucraina dispune de suficienţi soldaţi potenţiali şi nu este nevoie de scăderea vârstei de recrutare, consideră Oleg Dombrovski, de la Comandamentul militar Est, în declaraţii citate luni de publicaţia online ZN.ua. „Aceasta poate fi luat în considerare numai dacă situaţia de pe linia frontului se deteriorează în mod semnificativ”, afirmă el.
Potrivit guvernului ucrainean, mobilizarea atâtor tineri nu are sens, ţinând cont de penuria de arme moderne din cauza întârzierilor înregistrate în livrările de la partenerii occidentali.
De asemenea, guvernul se teme că aceasta ar complica şi mai mult situaţia demografică şi aşa dificilă, marcată de o rată scăzută a natalităţii şi de exoduri masive de populaţie în străinătate ca urmare a invaziei ruse.
„În pofida tuturor problemelor, Ucraina a recrutat între 10.000 şi 30.000 de soldaţi pe lună”, susţine analistul militar Oleksi Melnik, de la Centrul Razumkov, un think tank din Kiev. Totuşi, pentru rezolvarea deficitului de personal pe linia frontului este nevoie de o politică mai sistemică, apreciază el.
Nu există o formulă magică, dar ţara poate reduce numărul de dezertări şi poate obţine mai mulţi recruţi în acelaşi timp, atacând problema de la rădăcină, susţin Melnik şi alţi analişti militari. Numărul de dezertări a crescut din cauza oboselii acumulate de soldaţii care luptă de ani de zile cu puţină odihnă şi cu perspective incerte în privinţa încheierii stagiului lor militar. „În acest moment, serviciul militar pentru cei mai mulţi dintre soldaţi este prevăzut să se încheie după terminarea războiului sau când sunt ucişi sau grav răniţi”, a declarat Melnik, pentru EFE.
Alţi factori-cheie sunt deficienţele la nivelul de comandă a unităţilor şi lipsa armamentului greu, spune analistul citat. Potenţialii soldaţi sunt, de asemenea, descurajaţi nu numai de teama de moarte sau de a fi răniţi, ci şi de lipsa de claritate cu privire la calitatea pregătirii militare şi la viitorul familiilor lor, printre alţi factori, a confirmat un studiu al Centrului Razumkov.
Este necesar să se introducă perioade fixe de serviciu militar, argumentează Evgheni Dikii, veteran al armatei şi analist militar, într-o declaraţie pentru agenţia de presă oficială Ukrinform. Totodată, bărbaţii susceptibili să fie mobilizaţi trebuie să fie siguri că familiile lor vor beneficia de asistenţa necesară, indiferent de situaţie, a spus Melnik.
Ucraina, afirmă analistul militar Oleksandr Kovalenko, ar putea să se inspire din experienţa Rusiei şi să ofere stimulente financiare sub formă de bonusuri la semnarea contractului de recrutare.
Cu toate acestea, Ucraina nu dispune de resursele care îi permit Rusiei să plătească până la 30.000 de euro noilor recruţi, a precizat Melnik. „Ucraina cheltuieşte tot ce primeşte pentru a finanţa războiul”, a explicat el, menţionând că obligaţiunile de trezorerie ar putea fi o alternativă.
Experţii cred, de asemenea, că un acces mai bun la locuinţe sau la educaţie în viitor ar putea contribui la atragerea mai multor soldaţi. Funcţiile noilor recruţi în armată ar trebui să corespundă experienţei şi abilităţilor lor civile într-un grad mai mare decât în prezent, potrivit experţilor.
Preşedintele rus Vladimir Putin a comentat în mod ironic luni decizia privind renumărarea voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România după victoria surprinzătoare a candidatului prorus Călin Georgescu, informează agenția spaniolă de presă EFE.
Aflat într-o vizită neanunţată la Kiev, cancelarul german Olaf Scholz i-a promis luni preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că Rusia nu îşi va impune condiţiile în faţa Ucrainei în cazul unor negocieri de pace între cele două ţări, informează AFP.
Peter Szijjarto: Riscul escaladării războiului din Ucraina este mai mare ca oricând
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat luni, la Moscova, că pericolul escaladării războiului din Ucraina este „mai mare ca oricând” şi că, din acest motiv, Budapesta şi-a intensificat eforturile pentru a se ajunge la o reglementare paşnică a conflictului, scrie agenția spaniolă de presă EFE.
„Riscul escaladării războiului din Ucraina este mai mare ca niciodată”, a declarat şeful diplomaţiei ungare în cadrul unei întrevederi cu omologul său rus Serghei Lavrov, conform agenţiei ruse de stat TASS.
El a adăugat că „ultimele o mie de zile au arătat că acest război nu are nicio soluţie pe câmpul de luptă, aşa că poate fi încheiat doar prin negocieri, iar canalele diplomatice trebuie să fie deschise pentru negocieri”.
„Dorim pace şi sper că discuţiile de astăzi ne pot aduce mai aproape de ea”, a declarat Peter Szijjarto, care a sosit la Moscova într-o vizită neanunţată, potrivit Agerpres.
Ministrul ungar de externe a subliniat că ţara sa are ca obiectiv dezvoltarea relaţiilor cu Rusia în toate domeniile care nu sunt afectate de sancţiuni. „Sper că astăzi vom face progrese în aceste două chestiuni”, a mai declarat el.
La rândul său, Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia este dispusă să studieze „iniţiative dictate de dorinţa sinceră de a instaura pacea”, dintre care a menţionat-o pe cea a premierului ungar Viktor Orban.
„Suntem îngrijoraţi de ceea ce auzim din ce în ce mai des în Occident, la Bruxelles, Londra, Paris şi Washington, care încep să vorbească despre o încetare a focului ca mijloc de a oferi Ucrainei o pauză şi de a o alimenta din nou cu arme moderne cu rază lungă. Aceasta, desigur, nu este calea către pace”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse.
Rusia a lansat cel puțin 60 de rachete balistice furnizate de Coreea de Nord în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, a declarat un purtător de cuvânt militar ucrainean pentru Radio Europa Liberă, relatează The Kyiv Independent.
„Precizia lor, în principiu, nu este foarte mare. Înțelegem că tehnologia cu care au fost fabricate este depășită”, a declarat Andrii Cherniak, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare.
Armata rusă a înaintat peste 725 de km pătraţi pe teritoriul Ucrainei în noiembrie, cel mai mare câştig teritorial obţinut într-o lună din martie 2022 şi primele săptămâni de război, conform unei analize realizate luni de AFP pe baza datelor Institutului american pentru studiul războiului (ISW), scrie Agerpres.
Diplomația ucraineană a condamnat luni „utilizarea forței” de către poliția georgiană împotriva manifestanților proeuropeni, care acuză guvernul de la putere de autoritarism pro-rus și de îndepărtare de Uniunea Europeană.
„Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe condamnă ferm încălcările drepturilor omului și utilizarea forței împotriva manifestanților pașnici din Georgia. Violența nu va rămâne fără consecințe”, a afirmat ministerul într-un comunicat declarație emisă după patru nopți de ciocniri între manifestanții georgieni și poliție. (AFP)
Ajutorul militar german care urmează să fie livrat Ucrainei în decembrie include sisteme de apărare aeriană IRIS-T, tancuri Leopard 1 și drone de luptă, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
„Iarna este chiar după colț, așa că vor exista, de asemenea, echipamente de iarnă, precum și arme de mână și dispozitive de încălzire”, a declarat purtătorul de cuvânt la doar câteva ore după ce cancelarul Olaf Scholz a anunțat ajutorul în timpul unei călătorii surpriză la Kiev. (Reuters)
Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1790 soldați, 9 tancuri, 28 alte blindate de luptă, 30 tunuri și 99 diferite vehicule.
Numărul soldaților ucraineni care au dezertat a crescut brusc, a observat Financial Times, care s-a uitat pe stastiticile oficiale, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times.
Președintele rus Vladimir Putin antrenează Asia în războiul din Ucraina prin utilizarea dronelor de fabricație chineză și a trupelor nord-coreene, a declarat luni ministrul german de externe Annalena Baerbock în timpul unei vizite la Beijing.
Ea a subliniat responsabilitatea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, precum China, de a nu alimenta în continuare conflictele cu sprijinul lor.
„Dronele din fabricile chineze și trupele nord-coreene care atacă pacea în mijlocul Europei încalcă interesele noastre fundamentale de securitate europeană”, a declarat Baerbock după întâlnirea cu omologul său chinez, Wang Yi. (Reuters)
Fostul ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, crede că situația de pe front la ora actuală „arată rău” pentru trupele ucrainene, iar țara sa nu are forța necesară pentru a întoarce soarta războiului.
Vizita lui Olaf Scholz, a doua din cei aproape trei ani de război, semnalează sprijinul Germaniei într-un moment de incertitudine, înainte ca președintele ales Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă și în timp ce forțele rusești câștigă teren pe front, notează Reuters
Scholz va purta discuții cu Zelenski, care presează NATO să invite Ucraina să se alăture alianței militare în cadrul reuniunii care va avea loc la Bruxelles în această săptămână.
Vizita cancelarului german are loc, de asemenea, în contextul în care acesta se confruntă cu o luptă dificilă pentru a fi reales la votul ce va avea loc în februarie, după ce coaliția sa a intrat în colaps în noiembrie.
Forțele aeriene ale Ucrainei au spus luni dimineață că Rusia a atacat peste noapte cu 110 drone.
Din cele 110 drone, forțele aeriene au doborât 52, iar 50 s-au „pierdut”, probabil din cauza războiului electronic, potrivit sursei citate.
O dronă încă mai zbura în spațiul aerian ucrainean, iar șase dintre drone s-au îndreptat spre Belarus și Rusia, au adăugat forțele aeriene.
Cancelarul german Olaf Scholz face luni o vizită surpriză la Kiev, transmite Reuters.
El a anunțat un nou ajutor militar în valoare de 650 de milioane de euro și a promis că Germania sa va rămâne cel mai puternic susținător al Ucrainei în Europa.
For the first time in 2.5 years, German Chancellor Scholz has arrived in Kyiv for talks with Zelensky. pic.twitter.com/odB5bCyusQ
— KyivPost (@KyivPost) December 2, 2024
Scurtă recapitulare a evenimentelor recente:
- Zelenski spune că vrea arme şi garanţii de la NATO înainte ca Ucraina să negocieze cu Rusia: „Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim (…) agenda întâlnirii cu asasinii”.
- Coreea de Nord a trimis Rusiei „distrugătoarele de orașe”. Ce ținte ucrainene sunt amenințate de redutabilele arme.
- Vladimir Putin a promulgat bugetul Rusiei pentru următorii trei ani. Cheltuielile „pentru apărare” cresc și mai mult.
- Dmitri Medvedev, fost președinte rus, acum adjunctul lui Putin în Consiliul de Securitate al Rusiei, a declarat susținut că are loc o tentativă de revoluție în Georgia.
- Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, au fost duminică în capitala ucraineană Kiev pentru o vizită oficială.
- Ministerul rus al Apărării a afirmat că forțele sale au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Donețk – Illinka și Petrivka.
Informațiile de duminică privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro