LIVE Război în Ucraina, ziua 868: Declarația finală a summitului NATO se anunță dezamăgitoare pentru Ucraina / Transferul avioanelor F-16 către Ucraina a început, anunță Stoltenberg / Biden și membrii NATO, așteptați să anunțe un nou ajutor pentru Ucraina
Sinteza zilei:
- NATO a anunțat că va livra Ucrainei cinci baterii PATRIOT suplimentare
- SUA vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026 / „Cele mai puternice din 1980”, spun experții
- Scutul polonez de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea „soră” cu Deveselu, este gata de misiune -NATO
- FSB a anunțat miercuri că a dejucat un „atac terorist” asupra unei nave rusești de război
- Un bărbat a fost ucis și șapte persoane au fost rănite într-un atac ucrainean asupra regiunii Belgorod din Rusia, la granița cu Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul regional
- Kremlinul lucrează în continuare la crearea unei „zone tampon” în regiunea ucraineană Harkov
- Noul prim-ministru al Regatului Unit, Keir Starmer, a dat de înțeles că Ucraina poate folosi rachetele britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte din Rusia. Moscova spune că va răspunde dacă Londra va permite Ucrainei să lovească Rusia cu arme britanice
- Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat miercuri că avioanele de luptă F-16 sunt în drum spre Ucraina din Danemarca și Țările de Jos chiar în acest moment
- Armata ucraineană a negat miercuri informațiile conform cărora forțele ruse ar fi capturat satul Iasnobrodivka din Donețk
- Politicianul maghiar de opoziţie Peter Magyar, principalul rival al premierului Viktor Orban, livrează ajutoare spitalului de copii din Kiev lovit în timpul raidurilor aeriene ruseşti
- Președintele român a declarat că Rusia rămâne „cel mai mare risc pentru securitatea europeană”
- The Moscow Times a fost declarată „organizație indezirabilă” de către Rusia
- Aderarea Ucrainei la NATO „este evident exclusă”, realistic vorbind, întrucât acest lucru ar crea ameninţarea unui conflict direct cu Rusia, a afirmat miercuri, la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, deși liații au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”
- Care sunt cele 8 țări NATO care nu vor cheltui nici anul acesta 2% din PIB pe apărare
Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 868, LIVETEXT:
Scutul polonez de apărare împotriva rachetelor balistice, unitatea „soră” cu Deveselu, este gata de misiune -NATO
O nouă bază americană de apărare aeriană din nordul Poloniei, concepută pentru a detecta și intercepta atacurile cu rachete balistice ca parte a unui scut antirachetă mai larg al NATO, este gata de misiune, a anunțat miercuri alianța militară occidentală, potrivit Reuters.
Vorbind în marja unui summit NATO la Washington, șeful alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că pregătirea bazei este un pas important pentru securitatea transatlantică în fața unei amenințări în creștere reprezentată de rachetele balistice.
SUA vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026 / „Cele mai puternice din 1980”, spun experții
Statele Unite vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026, într-un efort de a-şi demonstra angajamentul faţă de NATO şi faţă de apărarea europeană, au anunţat miercuri cele două state într-o declaraţie comună, relatează News.ro citând Reuters.
Statele Unite au în pregătire „desfăşurări temporare”, pentru staţionarea pe termen mai lung, a unor astfel de capacităţi, care vor include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare care au o rază mai mare decât capacităţile actuale din Europa, au declarat cele două ţări.
Vitalii Kim, șeful administrației militare a regiunii Nikolaev, a raportat că rușii au lovit o instalație civilă din orașul Voznesensk, ucigând o persoană și rănind alte 8, printre care și primarul orașului, scrie Ukrainska Pravda.
Valerii Zalujnîi, fostul comandant șef al forțelor armate ucrainene, și-a început mandatul de ambasador în Regatul Unit pe 10 iulie, scrie Ukrainska Pravda citând surse din anturajul lui Zalujnîi.
Amintim că pe 8 februarie președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție pe Zalujnîi, înlocuindu-l cu generalul Oleksandr Sîrski.
Noul premier britanic Keir Starmer a promis miercuri că ţara sa va continua să ofere un sprijin puternic Ucrainei, declaraţie făcută în cursul unei întrevederi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, scrie AFP.
Cei doi lideri au discutat în marja summitului NATO care are loc în capitala americană, la câteva zile după victoria copleşitoare a laburiştilor lui Starmer în alegerile legislative britanice.
„Am spus foarte clar că în ceea ce priveşte Regatul Unit schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi”, le-a spus premierul Starmer jurnaliştilor după ceea ce a descris ca fiind drept „foarte bună” întrevederea cu preşedintele Zelenski.
„Am fost uniţi în această privinţă când eram în opoziţie şi a fost foarte important pentru mine să pot afirma aceasta faţă în faţă la întâlnire”, a mai declarat Starmer, potrivit Agerpres.
Premierul britanic va fi primit miercuri la Casa Albă de preşedintele democrat Joe Biden. El a spus că speră că summitul NATO va transmite un mesaj preşedintelui rus Vladimir Putin, acela că Alianţa este „mai unită ca niciodată şi absolut conştientă în ceea ce priveşte ameninţarea agresiunii ruse”.
Ucraina acuză Rusia că a executat doi militari ucraineni
Procurorul general al Ucrainei a acuzat forțele ruse miercuri că au executat doi militari ucraineni care au fost capturați în iunie în regiunea parțial ocupată din Zaporojie, relatează Reuters.
Autoritatea infracțiuni financiare din Lituania a declarat miercuri că a amendat compania de criptomonede Payeer, înregistrată la nivel local, cu 9,3 milioane de euro (10,07 milioane de dolari) pentru că a permis transferuri către și dinspre băncile rusești, eludând sancțiunile impuse Rusiei și regulile de spălare a banilor, relatează Reuters.
Majoritatea celor 213.000 de clienți ai Payeer erau din Rusia, iar veniturile acesteia au fost de peste 164 de milioane de euro, a precizat autoritatea într-un comunicat.
Identitățile clienților au fost ascunse și li s-a permis să transfere ruble rusești către și de la băncile rusești, evitând astfel sancțiunile, a adăugat acesta.
Payeer și-a început operațiunile în ianuarie 2023, după ce unei companii afiliate din Estonia cu același nume i s-a eliminat licența, a spus autoritatea într-un comunicat.
De la începutul invaziei ruse, peste 23.000 de ucraineni au intrat ilegal în Republica Moldova, scrie miercuri serviciul de la Chișinău al Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL).
În conformitate cu legea marțială, care este în vigoare din februarie 2022, bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, cu unele excepții, nu au voie să părăsească țara deoarece ar putea fi chemați în serviciul militar, notează The Kyiv Independent.
BBC Ucraina a estimat în noiembrie 2023 că până la 650.000 de bărbați ucraineni au părăsit țara de la începutul războiului.
Potrivit datelor consultate de RFE/RL, 7.700 de bărbați ucraineni au trecut în Republica Moldova în primele șase luni ale acestui an.
Republica Moldova și Ucraina au o graniță comună de aproximativ 1.222 de kilometri.
Mulți dintre cei care trec ilegal în Republica Moldova intenționează să ajungă într-o țară din UE, deși guvernul de la Chișinău oferă niveluri diferite de protecție pentru străinii care intră în țară.
Șeful Poliției de Frontieră din Moldova, Ruslan Galusca, a declarat pentru RFE/RL că bărbații ucraineni care sunt reținuți după trecerea graniței „nu sunt sancționați pentru intrare ilegală”.
Un bărbat ucrainean, care și-a dat doar prenumele -Vasyl, a precizat pentru RFE/RL că a plătit 10.000 de dolari pentru ca un contrabandist să îl ducă în Moldova, ajutându-l să treacă râul Nistru, și a adăugat că intenționează să ajungă în Polonia.
Iohannis, despre sprijinul militar pentru Ucraina: Am livrat jumătate din cât am promis
Preşedintele român Klaus Iohannis a pledat miercuri, la Washington, pentru creşterea ajutorului pentru Ucraina, pentru că, dacă aceasta va pierde războiul, „pierdem cu toţii”.
Întrebat dacă există un orizont de timp pentru aderarea Ucrainei la NATO, preşedintele român a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că „nu pot vorbi de un orizont de timp pentru aderarea Ucrainei pentru că nu toţi aliaţii sunt convinşi că e ceva care trebuie să se întâmple urgent”.
„Suntem 32 şi toţi trebuie să fim de acord”, a explicat Iohannis, care participă la summitul aniversar al NATO din 9-11 iulie.
„În ce priveşte ajutorul pe care îl dăm noi toţi Ucrainei, este momentul să fim realişti. Am livrat cam jumătate din cât am promis. Dacă vrem să câştige Ucraina trebuie să dăm mai mult”, a apreciat preşedintele român, potrivit Agerpres.
„Dacă analizăm promisiunile făcute, pentru muniţii şi artilerie s-a promis ceva, nu s-a livrat nici jumătate”, a continuat Iohannis, avertizând că, „dacă pierde Ucraina, pierdem cu toţii”.
„Trebuie să-i ajutăm în aşa fel încât să nu piardă războiul”, a insistat şeful statului român.
Declarația finală a summitului NATO se anunță dezamăgitoare pentru Ucraina
Aliații NATO au ajuns la un acord asupra unei declarații finale a summitului care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”, a declarat miercuri o sursă pentru Reuters. Cu toate acestea, președintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat că declarația summit-ului NATO poate fi criticată pentru că nu este suficient de hotărâtă, în timp ce membrii alianței doresc să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia pentru a preveni escaladarea războiului. Declaraţia comună de mâine rămâne să fie adoptată formal de liderii statelor Alianţei.
Care sunt cele 8 țări NATO care nu vor cheltui nici anul acesta 2% din PIB pe apărare / O țară importantă din Europa e codașă, România ar fi ajuns deja sub pragul anunțat de guvern
Peter Szijjarto: Ucraina în NATO nu este un subiect de discuţie realistă
Aderarea Ucrainei la NATO „este evident exclusă”, realistic vorbind, întrucât acest lucru ar crea ameninţarea unui conflict direct cu Rusia, a afirmat miercuri, la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, scrie agenția de presă ungară MTI.
Vorbind în marja summitului aniversar al NATO, şeful diplomaţiei ungare a estimat că discuţiile de la reuniune au fost marcate de o „enormă duplicitate”. „Se încearcă proiectarea unei imagini a aderării ucrainene la NATO, deşi toată lumea ştie că este exclus şi nici nu intră în discuţie”, a spus el.
Potrivit lui Szijjarto, situaţia a dus la „acrobaţii gramaticale” în declaraţia finală a summitului, „pentru că dacă NATO ar primi Ucraina, am trăi sub ameninţarea constantă, făţişă şi extrem de periculoasă a războiului, întrucât aderarea Ucrainei la NATO ar prefigura un conflict direct între Rusia şi NATO”.
Deşi nimeni nu urmăreşte asta, „în mainstream se sugerează că este necesară cea mai apropiată cooperare posibilă” a Ucrainei cu NATO, a insistat el.
„Încă o dată, Ucraina nu va fi invitată în NATO, aşa încât aderarea ei este practic în afara discuţiei. Desigur, toată lumea va face declaraţii despre cât este de importantă”, a adăugat ministrul de externe ungar, potrivit Agerpres.
Acesta a mai remarcat că, dacă înainte ţările puteau fi considerate „aliaţi buni” în funcţie de contribuţia lor la securitatea NATO, participarea la misiuni şi banii alocaţi acestora, acum statele care ajută cel mai mult Ucraina sunt considerate cei mai buni aliaţi.
„Dar Ucraina nu este membră a NATO şi securitatea NATO nu depinde de cât de puternică este Ucraina, ci de cât de puternici suntem noi”, a mai spus Szijjarto, amintind că Ungaria a atins obiectivul de a aloca apărării 2% din PIB încă de acum trei ani, obiectiv atins până în prezent de 23 dintre cele 32 de state membre.
„Dacă analizăm puţin mai adânc, devine evident că multe ţări au inclus armele livrate Ucrainei în aceşti 2%, deşi acest lucru nu întăreşte securitatea colectivă a Alianţei. Asta este un fel de ipocrizie, întrucât puterea şi capabilităţile de apărare ale NATO depind de propria noastră putere şi nu de a Ucrainei, NATO fiind o alianţă de apărare şi nu una de agresiune”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.
Procurorul general al Rusiei a declarat miercuri instituția de presă independentă The Moscow Times o „organizație indezirabilă”, interzicând-o efectiv în țară, relatează Reuters.
Președintele român a declarat miercuri, la summitul Alianței Nord-Atlantice (NATO) care se desfășoară la Washington, că Rusia rămâne „cel mai mare risc pentru securitatea europeană” și că discuțiile de joi vor fi „relevante pentru apărarea ordinii internaționale”, confirmând încă o dată că România a donat Ucrainei un sistem antirachetă Patriot și că pretenția țării noastre este „să fim compensați rezonabil” pentru această decizie.
Călătoria premierului Ungariei, Viktor Orban, la Moscova, în cadrul unei așa-numite „misiuni de pace”, a fost o greșeală politică, a declarat miercuri Charles Michel, relatează Reuters.
Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat că călătoria lui Orban – care a avut loc la scurt timp după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a UE – a dus la o pierdere a încrederii în Budapesta din partea altor țări membre.
„A fost o greșeală politică”, a declarat Michel reporterilor la Washington, unde participă la un summit al liderilor NATO.
„Statele membre au reacționat foarte clar… clarificând că există un avertisment sever față de președinția ungară”, a spus el. „Acest mod de lucru nu este acceptabil”.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat miercuri că l-a informat pe omologul său maghiar Peter Szijjarto despre situația de pe câmpul de luptă și pregătirile pentru cel de-al doilea summit internațional privind pacea din Ucraina, relatează Reuters.
„În acest context, am subliniat că nicio inițiativă de pace nu poate fi bazată pe narațiunile Rusiei”, a spus el pentru X.
Întâlnirea vine după vizitele premierului ungar Viktor Orban la Kiev, Moscova și Beijing pentru discuții pe care el le-a descris drept o „misiune de pace”. Ucraina a declarat că discuţiile de la Moscova nu au fost coordonate cu Kievul.
Zelenski: Ucraina aşteaptă avioanele de luptă aşa cum aşteaptă mama copiii de la şcoală
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor săi, în marja summitului NATO de la Washington, un mare număr de avioane de luptă occidentale, în efortul de a contracara invazia lansată în februarie 2022 de Rusia, scrie miercuri DPA.
Ucraina speră să primească primele aeronave F-16 în cursul acestei veri, dar are nevoie de cel puţin 128, a spus Zelenski marţi în cursul unui speech la Fundaţia Ronald Reagan din capitala americană.
Rusia a reuşit să desfăşoare 300 de aeronave militare pe zi pentru a ataca Ucraina, a precizat Zelenski. „Ştiţi, noi tot aşteptăm. Aşa cum mama mă aştepta mereu să vin când se termina şcoala şi eu găseam mereu un motiv să întârzii. E acelaşi lucru, doar că mult mai serios”, a afirtmat Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres.
Cu aprobarea Statelor Unite ca producător, Olanda şi Danemarca vor să furnizeze Ucrainei avioane F-16. Piloţi şi mecanici ucraineni sunt instruiţi de câteva luni pentru folosirea acestor aeronave, care nu au ajuns însă deocamdată în Ucraina.
Principalul scop urmărit cu aceste avioane este de a împiedica aviaţia rusă să bombardeze nestingherită.
Se discută mereu doar de 10 sau 20 de avioane, a spus Zelenski la Washington. „Chiar dacă ar fi 50, nu înseamnă nimic. Ei (ruşii, n.r.) au 300. Atât timp cât nu vom avea 128 de aeronave, nu vom putea concura cu ei în aer”, a subliniat liderul ucrainean.
Politicianul maghiar de opoziţie Peter Magyar, principalul rival al premierului Viktor Orban, a livrat miercuri ajutoare spitalului de copii din Kiev lovit în timpul raidurilor aeriene ruseşti din această săptămână, relatează Reuters.
Partidul Tisza al lui Magyar a strâns aproximativ 15 milioane de forinţi (41.276,83 dolari) şi a colectat materiale medicale şi alimente donate de cetăţeni.
„A fost o decizie bruscă, după ce am văzut atacul brutal al rachetelor ruseşti”, a declarat Magyar reporterilor înainte de a pleca la Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința față de SUA, Danemarca și Țările de Jos, miercuri, pentru întărirea forțelor aeriene ale Ucrainei cu avioane F-16, relatează Reuters.
„Sunt recunoscător Statelor Unite, Danemarcei și Țărilor de Jos pentru că au luat măsuri practice pentru a atinge obiectivul tuturor ucrainenilor”, a spus el la X.
Armata ucraineană a negat miercuri informațiile conform cărora forțele ruse ar fi capturat satul Iasnobrodivka din Donețk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei Nazar Voloșin, citat de postul de televiziune Suspilne, relatează Reuters.
„Informațiile publicate nu corespund realității: Iasnobrodivka se află sub controlul deplin al forțelor de apărare (ucrainene)”, a spus Voloșin.
Declarația vine după ce Ministerul rus al Apărării a revendicat marți cucerirea satului.
Aliații NATO au ajuns la un acord asupra unei declarații la summit care include angajamentul alianței de a continua să sprijine Ucraina „pe calea sa ireversibilă către integrarea totală euro-atlantică, inclusiv aderarea la NATO”, a declarat miercuri o sursă pentru Reuters.
Declarația continuă cu reafirmarea că NATO „va fi în măsură să adreseze o invitație Ucrainei de a se alătura alianței atunci când aliații vor fi de acord și sunt îndeplinite condițiile”, potrivit sursei din alianță.
Alianții NATO au început transferul avioanelor F-16 către Ucraina
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat miercuri că avioanele de luptă F-16 sunt în drum spre Ucraina din Danemarca și Țările de Jos chiar în acest moment, adăugând că vor zbura pe cerul Ucrainei în această vară, relatează Reuters.
Președintele american Joe Biden și liderii altor state membre NATO sunt pe punctul de a anunța, miercuri, la summitul de la Washington, un nou ajutor pentru Ucraina devastată de război, relatează Reuters.
Biden, în vârstă de 81 de ani, care s-a confruntat cu îndoieli cu privire la capacitatea sa de a continua să ocupe funcția de președinte după dezbaterea cu Donald Trump de luna trecută, speră că evenimentul internațional să-l ajute să își reabiliteze imaginea înaintea alegerilor din noiembrie.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat reporterilor miercuri dimineață că aliații NATO ar trebui să convină asupra unui pachet „substanțial” pentru Ucraina și vor extinde alte parteneriate, în special în regiunea Asia-Pacific.
Stoltenberg a spus că pachetul va implica un nou comandament NATO pentru Ucraina, care să ofere asistență și instruire în materie de securitate, și un angajament pe termen lung de a continua sprijinul pentru Kiev.
Noul prim-ministru al Regatului Unit, Keir Starmer, a dat de înțeles că Ucraina poate folosi rachetele britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte din Rusia, spunând că țara invadată de Moscova este singura care decide cum să folosească armele, relatează Ukrainska Pravda, citând Bloomberg. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia va răspunde dacă Marea Britanie va permite Ucrainei să lovească Rusia cu arme britanice, potrivit Reuters.
Norvegia va dona Ucrainei șase avioane de luptă F-16, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Stoere, la summitul NATO de la Washington, potrivit cotidianului Verdens Gang (VG), informează Reuters.
Livrările sunt planificate să înceapă în 2024, a precizat Jonas Gahr Stoere, potrivit VG.
Kremlinul a declarat miercuri că militarii ruşi lucrează în continuare la crearea unei „zone tampon” în regiunea ucraineană Harkov (nord-est), la frontiera cu Rusia, pentru a limita atacurile ucrainene asupra regiunii ruse Belgorod, dar că acest lucru va lua ceva timp, relatează Reuters şi EFE.
„Tot ceea ce se întâmplă în acest sector este subordonat misiunii”respective de asigurare a securităţii oraşului Belgorod şi a regiunii omonime, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie Agerpres.
Potrivit lui Peskov, „îndeplinirea acestei sarcini s-ar putea întinde în timp, are nevoie de timp”.
„Lucrăm în această direcţie”, a adăugat el, menţionând că Ministerul Apărării rus este entitatea cea mai calificată să furnizeze informaţii cu privire la termenele posibile.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat în luna mai că Rusia creează o astfel de zonă pentru a-şi proteja regiunile de frontieră de atacurile ucrainene.
Un bărbat a fost ucis și șapte persoane au fost rănite într-un atac ucrainean asupra regiunii Belgorod din Rusia, la granița cu Ucraina, a declarat miercuri guvernatorul regional Vyacheslav Gladkov, citat de Reuters.
FSB susține că a dejucat un „atac terorist” pus la cale de serviciile secrete ucrainene
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Moscova va răspunde dacă Londra va permite Ucrainei să lovească Rusia cu arme britanice, informează Reuters.
Bloomberg a relatat că noul prim-ministru britanic Keir Starmer a semnalat că Ucraina poate folosi rachete britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte militare în interiorul Rusiei.
Peskov a spus că acesta ar fi un pas iresponsabil spre escaladare.
FSB a anunțat miercuri că a dejucat un „atac terorist” asupra unei nave rusești de război și a reținut un agent al serviciilor speciale ucrainene, potrivit presei de stat, citată de Reuters.
Bilanţul atacurilor de luni în Ucraina a crescut la 43 de morţi, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelnski într-un discurs, la Washington în marja junui summit NATO, relatează AFP și News.ro.
Şeful statului ucrainean a anunţat anterior un bilanţ de aproape 40 de morţi – dintre care 30 de la Kiev, unde un atac cu rachetă a vizat un spital de pediatrie.
El a anunţat că aceste atacuri sângeroase s-au soldat cu aproximativ 200 de răniţi.
Drone lansate de Rusia au atacat o instalație energetică din regiunea Rivne din Ucraina, a declarat miercuri operatorul rețelei naționale Ukrenergo, potrivit Reuters.
Incendiul a fost localizat și nu au fost raportate victime, potrivit guvernatorului regiunii Rivne, Oleksandr Koval.
Atacul a provocat întreruperi temporare de energie pentru consumatorii din regiune, a mai precizat Ukrenergo.
Rușii au atacat Ucraina cu rachete și drone
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că va reconstrui spitalul de copii din Kiev care a fost grav avariat într-un atac cu rachete rusesc la începutul acestei săptămâni, relatează miercuri dpa.
Circa 100 de milioane de grivne (aproximativ 2,45 milioane de dolari) au fost deja alocate pentru a sprijini spitalul, iar alte 300 de milioane de grivne urmează să fie alocate în acelaşi scop, a afirmat Zelenski într-un mesaj video.
El a promis ajutor tuturor familiilor ale căror rude au fost ucise sau rănite în atac.
În Kiev a fost marţi zi de doliu în memoria celor ucişi la acest spital.
Lovitura asupra spitalului de copii de la Kiev a făcut parte dintr-un val de atacuri cu rachete lansat luni asupra teritoriului Ucrainei, care s-a soldat cu peste 40 de morţi şi mai mult de 100 de răniţi. (Agerpres)
Ucraina a fost atacată în timpul nopții cu cinci rachete și 20 de drone, potrivit forțelor aeriene ucrainene, transmite Reuters.
Conform sursei citate, apărarea aeriană ucraineană a doborât 14 din cele 20 de drone lansate în atac.
Un atac rusesc cu rachete a omorât miercuri două persoane în regiunea Odesa și avariat infrastructura portului, potrivit guvernatorului regional, informează Reuters.
De asemenea, o persoană a fost rănită și mai multe depozite, camioane și o nava civilă au fost avariate în urma lovituri rusești.
Preşedintele român Klaus Iohannis a fost semnatarul unei declaraţii comune privind întărirea apărării aeriene a Ucrainei, alături de omologii săi american Joe Biden, şi ucrainean, Volodimir Zelenski, şi premierii olandez, Dick Schoof, italian, Giorgia Meloni, şi german, Olaf Scholz, a informat marţi seară Casa Albă printr-un comunicat de presă, citat de Agerpres.
„Suntem angajaţi să furnizăm Ucrainei capabilităţi suplimentare de apărare aeriană în contextul în care se apără împotriva agresiunii continuate a Rusiei, inclusiv a atacurilor deliberate ale Rusiei asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii civile şi infrastructurii critice”, se menţionează în declaraţia comună.
„Astăzi anunţăm că, colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme de apărare aeriană strategice, inclusiv baterii Patriot donate de SUA, Germania şi România, componente Patriot donate de Olanda şi alţi parteneri pentru a permite operarea unei baterii Patriot suplimentare şi un sistem suplimentar SAMP-T donat de Italia”, afirmă liderii celor cinci state donatoare.
Semnatarii declaraţiei comune îşi exprimă încrederea că „aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor ucrainene, civililor şi soldaţilor şi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean pentru ca aceste sisteme să fie utilizate rapid” şi precizează că „lucrăm la un nou anunţ în acest an privind sisteme suplimentare strategice de apărare aeriană pentru Ucraina”.
În plus, „în lunile următoare, SUA şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme de apărare aeriană tactice, inclusiv NASAMS, HAWK, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard”, iar acestea „vor extinde şi mai mult acoperirea apărării aeriene ucrainene”.
De asemenea, menţionează declaraţia comună, „mai mulţi aliaţi, între care Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit, vor continua să joace un rol important în furnizarea acestor sisteme şi mulţi alţi susţinători ai Ucrainei vor asista în asigurarea interceptorilor”.
În ceea ce le priveşte, notează textul citat, „SUA vor regândi livrările planificate (…) de interceptori critici pentru apărarea aeriană în coordonare cu parteneri în aşa fel încât aceştia să fie trimişi Ucrainei, furnizându-i sute de interceptori suplimentari în cursul anului următor”.
Semnatarii îşi afirmă recunoştinţa pentru coaliţia de peste 50 de ţări care continuă să furnizeze asistenţă de securitate pentru Ucraina, precum şi Iniţiativei „Immediate Action on Air Defense”, pentru care partenerii au angajat un sprijin de un miliard de dolari, şi coaliţiei conduse de Germania şi Franţa pentru asigurarea unor capabilităţi de apărare aeriană integrate.
„De asemenea, salutăm activitatea NATO pentru a sprijini eforturile Ucrainei de a dezvolta o arhitectură de apărare aeriană şi antirachetă integrată interoperabilă. Mesajul nostru către Moscova şi către lume este clar: sprijinul nostru pentru Ucraina este puternic şi de neclintit”, mai menţionează declaraţia comună.
Aliații NATO trimit cinci sisteme de apărare Ucrainei
Discursul rostit de preşedintele Joe Biden marţi seară în faţa liderilor NATO reuniţi la Washington a fost puternic şi clar, în contrast cu prestaţia sa de la dezbaterea de la sfârşitul lunii trecute cu Donald Trump, adesea ezitantă şi dezarticulată, care a generat incertitudini în legătură cu viitorul său politic, potrivit BBC, scrie News.ro. În alocuţiunea sa din deschiderea summitului aniversar al NATO, preşedintele american a menţionat România de două ori, enumerând-o printre ţările care vor contribui la apărarea antiaeriană a Ucrainei şi printre statele în care alianţa îşi întăreşte prezenţa cu un grup de luptă.
CNN: Următorul lider al NATO ştie cum să se descurce cu Trump, dar va fi el capabil să îl ţină în frâu?
În timp ce NATO se pregăteşte să îşi marcheze cea de-a 75-a aniversare la summitul din această săptămână de la Washington, Alianţa Nord-Atlantică se pregăteşte de asemenea să-şi întâmpine primul său lider nou din ultimul deceniu – Mark Rutte: un om cu experienţă în relaţiile cu fostul preşedinte Donald Trump, de la care mulţi speră că poate menţine alianţa unificată în faţa unui vârtej de provocări, inclusiv o potenţială a doua preşedinţie Trump, scrie CNN.
Biden şi Zelenski vor avea o întrevedere joi, în marja summitului NATO.
Preşedintele american Joe Biden se va întâlni joi la Washington cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, în marja summitului NATO, a anunţat Casa Albă, potrivit AFP.
„Preşedintele Biden se va întâlni cu preşedintele ucrainean Zelenski, pentru a discuta despre sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, care continuă să se apere împotriva agresiunii ruse”, a declarat purtătoarea de cuvânt Karine Jean-Pierre, marți, într-o conferință de presă.
AIEA convoacă pentru vineri un Consiliu extraordinar după ce Rusia a atacat un spital de copii în Ucraina.
O reuniune a Consiliului guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) va avea loc vineri la solicitarea Kievului, după atacul asupra unui spital de pediatrie care cooperează cu acest organism ONU, potrivit unui document confidenţial consultat marţi de AFP.
„În urma unei scrisori trimise de reprezentantul Ucrainei (…), îi informez pe membri cu privire la organizarea unei reuniuni” vineri, la ora 10:00, la sediul organizaţiei din Viena, a scris în document actualul preşedinte al Consiliului, ambasadorul argentinian Holger Martinsen.
Acest organism, care include 35 de ţări, se întruneşte de obicei o dată la trei luni, dar se poate întruni ocazional la cererea unuia dintre statele membre.
În scrisoarea sa, Ucraina precizează că unitatea medicală are „27 de surse de radiaţii ionizante” legate în special de tratamentul cancerului. Atacul „nu numai că pune în pericol vieţi, ci constituie şi o încălcare flagrantă a principiilor şi valorilor AIEA, subminând fundamentele securităţii nucleare internaţionale”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- CNN: Următorul lider al NATO ştie cum să se descurce cu Trump, dar va fi el capabil să îl ţină în frâu?
- Înalt oficial NATO: Putin a făcut planuri de asasinate și sabotaje / Rusia nu dispune de muniție și trupe pentru o ofensivă majoră în Ucraina.
- Budapesta insistă că „există o singură soluţie” pentru războiul din Ucraina.
- AIEA convoacă pentru vineri un Consiliu extraordinar după ce Rusia a atacat un spital de copii în Ucraina.
- NATO a plasat o comandă de rachete anti-aeriene Stinger în valoare de aproape 700 de milioane de dolari în numele mai multor ţări membre, a declarat marţi, la Washington, Jens Stoltenberg.
- Cum au fost momiți indienii să lupte în armata rusă. Victime au fost racolate și din Nepal și Sri Lanka.
- Narendra Modi laudă calităţile de lider ale lui Vladimir Putin și spune că India este „un pilon puternic al noii ordini mondiale emergente multipolare”.
- Rusia emite un mandat de arestare pe numele Iuliei Navalnaia.
INTERVIURILE HotNews.ro