Război în Ucraina, ziua 875: Medvedev spune că aderarea Ucrainei la NATO ar echivala cu o declarație de război / Rusia a plătit un preț enorm pentru a cuceri Novomihailivka / Un nou schimb de prizonieri între Moscova și Kiev
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că aderarea Ucrainei la NATO ar fi echivalentă cu o declarație de război împotriva Moscovei și că doar o atitudine „prudentă” din partea alianței ar putea împiedica distrugerea planetei. Reacția lui Medvedev, cunoscut pentru declarațiile sale agresive față de Occident, vine după ce liderii NATO s-au angajat la summitul de săptămâna trecută să sprijine Ucraina pe „calea ei ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv în NATO”.
Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 875, LIVETEXT:
Explozii și alerte aeriene auzite la Kiev
Explozii și alerte aeriene s-au auzit miercuri seară la Kiev, potrivit jurnaliștilor AFP aflaţi la faţa locului, alerte ce survin la zece zile după lovituri masive ale Rusiei care au însângerat capitala Ucrainei.
Pe Telegram, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că apărarea antiaeriană ucraineană a fost activată. El a indicat că o dronă a fost doborâtă și că resturi au căzut în cartierul Darniţki, în sud-est capitalei ucrainene.
Comisia Europeană a anunţat miercuri că a aprobat eliberarea către Ucraina a unei noi tranşe, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit acestei ţări de UE până în anul 2027, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute.
Aceste condiţii fac referire la implementarea a 69 de reforme şi 10 investiţii stabilite în planul convenit între Ucraina şi UE, ce include măsuri din procesul de aderare la blocul comunitar.
Odată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit mai mult de 12 din cele 50 de miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE eşalonat până în 2027, din care 17 miliarde reprezintă granturi şi 33 de miliarde credite. Sumele transferat Kievului anterior acestei tranşe nu au fost însoţite de vreo condiţie, iar de acum înainte Ucraina va primi trimestrial tranşe din acest ajutor financiar. (Agerpres)
Jordan Bardella votează împotrivă o rezoluție a Parlamentului European de susţinere a Ucrainei
Jordan Bardella votează împotriva primei rezoluţii a noului Parlament European, de susţinere a Ucrainei
Noul Parlament European (PE) a adoptat – cu o largă majoritate de 495 de voturi la 137 şi 47 de abţineri – o rezoluţie, prima a noii legislaturi, prin care îndeamnă la o consolidare a susţinerii Ucrainei de către Uniunea Europeană şi statele membre în războiul contra Rusiei, împotriva căreia, între alţi eurodeputaţi aleşi la 9 iunie, se află şi Jordan Bardella, liderul Rassemblement national (RN) din Franța și preşedinte al noului grup al extremei drepte în PE, „Patrioţi pentru Europa”.
Putin cere controlarea unei probleme „acute” în Rusia, care duce la un consum ridicat de electricitate: minarea de criptomonede
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri asupra „creşterii necontrolate” a consumului de energie electrică necesară minării criptomonedelor în Rusia, parlamentarii ruşi urmând să se pronunţe în curând asupra unei reglementări stricte a acestui sector în plină expansiune.
Pe de altă parte, Vladimir Putin a mai spus miercuri că doreşte „introducerea rublei digitale pe scară largă” în economie, după mai multe luni de teste. Această monedă digitală, emisă direct de Banca Centrală a Rusiei (BCR), este văzută de observatori drept una dintre alternativele Moscovei la sistemul global de plăţi SWIFT – din care băncile sale au fost în mare parte excluse prin sancţiunile impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina -, care i-ar putea facilita tranzacţiile cu partenerii săi externi.
Dacă Trump câştigă, ţările europene din NATO vor fi sub o „mai mare presiune” – consideră ministrul apărării din Germania
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat miercuri că, în cazul în care fostul preşedinte şi candidat la Casa Albă din partea republicanilor, Donald Trump, va câştiga alegerile prezidenţiale din toamnă în SUA, statele europene membre NATO vor fi „sub o presiune mai mare” pentru a face mai mult în materie de securitate.
Un nou schimb de prizonieri între Moscova și Kiev
Un nou schimb de prizonieri de război între Rusia și Ucraina, al treilea din ultimele săptămâni
Rusia și Ucraina au efectuat miercuri un schimb major de prizonieri de război, 190 în total, acesta fiind cel de-al treilea astfel de schimb din ultimele șapte săptămâni, realizat în urma unor negocieri mediate de Emiratele Arabe Unite.
Britanicul Patrick Turner, numit reprezentant al NATO în Ucraina
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat miercuri numirea britanicului Patrick Turner în calitate de reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina.
NATO indică într-un comunicat că Turner va prelua conducerea Reprezentanţei Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina (NRU) în septembrie.
Anterior, Turner a fost secretar general adjunct pentru operaţiuni în cadrul NATO şi secretar general adjunct pentru politica de apărare şi planificare, şi a ocupat funcţii de conducere în administraţia publică din Marea Britanie.
Totodată, NATO a specificat că Turner va conduce reprezentanţa aliată în Ucraina şi va acţiona ca „punct focal” în interacţiunea organizaţiei transatlantice cu autorităţile ucrainene la Kiev.
„Aceasta va coordona eforturile NATO şi va oferi Alianţei evaluări şi consiliere cu privire la situaţia din Ucraina”, a declarat organizaţia.
Numirea sa vine după summitul liderilor NATO de la Washington, unde aliaţii au adoptat în mod oficial un plan prin care NATO preia pentru prima dată coordonarea ajutorului militar acordat Ucrainei în cadrul unei misiuni oficiale denumite Asistenţă şi instruire în domeniul securităţii pentru Ucraina (NSATU). Până în prezent, aliaţii NATO şi-au coordonat ajutorul militar nu prin intermediul Alianţei Nord-Atlantice, ci prin intermediul Grupului de contact pentru Ucraina, condus de SUA. (Agerpres)
Ce spune Kremlinul despre preşedinţia lui Trump: „Măcar a existat un dialog”
Kremlinul a declarat miercuri că preşedinţia lui Donald Trump în SUA (2017-2021) nu a adus nimic bun Rusiei, amintind că, sub Administraţia Trump, Statele Unite au impus sancţiuni Rusiei, dar cel puţin a existat un dialog între Moscova şi Washington, ceea ce a fost probabil un lucru pozitiv în sine.
„Ştiţi că sub Trump nu s-a făcut nimic bun pentru Rusia. Dimpotrivă, au fost introduse noi şi noi sancţiuni. Dar, cu toate acestea, a existat dialog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Germania va reduce anul viitor la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina
Germania își va înjumătăți anul viitor ajutorul militar pentru Ucraina
Germania va reduce anul viitor la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina, în ciuda unei posibile reveniri la Casa Albă a republicanului Donald Trump, care a ameninţat că, sub conducerea lui, SUA ar putea sista ajutorul militar oferit Kievului în războiul cu Rusia.
Un număr de 95 de ucraineni au fost eliberați într-un schimb de prizonieri cu Rusia, a scris pe Telegram Zelenski, precizând că aceștia sunt soldați ai Forțelor Armate, ai Gărzii Naționale și polițiști de frontieră.
El a spus că este recunoscător Emiratelor Arabe Unite pentru medierea acestui schimb. „Indiferent cât de dificil este, îi urmărim pe toți cei care s-ar putea afla în captivitate. Trebuie să îi aducem pe toți înapoi”, a adăugat Zelenski.
Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a anunţat un pachet de ajutor în sumă de 100 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina să se pregătească pentru iarnă, a făcut cunoscut marţi biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski s-a întâlnit cu Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, cu prilejul celei de-a cincea vizite a acestuia din urmă în Ucraina de la începutul invaziei ruse.
„Salutăm anunţul de astăzi privind un nou pachet de asistenţă din partea UNHCR în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a pregăti Ucraina pentru iarnă. Având în vedere bombardarea constantă a facilităţilor energetice, este o asistenţă foarte importantă”, a subliniat Zelenski într-un comunicat.
El a menţionat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru refacerea locuinţelor distruse şi amenajarea de adăposturi în şcoli şi spitale aşa încât ucrainenii să poată reveni acasă. (Agerpres)
Bărbat ce vindea componente electronice Rusiei, condamnat la închisoare în Germania
O instanță germană l-a condamnat miercuri la 6 ani și 9 luni de închisoare pe un bărbat pus sub acuzare pentru vânzarea de componente electronice unor companii din Rusia în scopuri militare, încălcând astfel sancțiunile Uniunii Europene.
Deputatul european Siegfried Mureşan (PNL / PPE), vicepreşedintele Grupului PPE din Parlamentul European, a afirmat miercuri că Parlamentul European solicită sprijin adecvat pentru Republica Moldova şi Ucraina în procesul de aderare şi condamnă vizita lui Viktor Orban în Rusia.
„Tocmai am votat, cu largă majoritate în plenul Parlamentului European, o rezoluţie, cosemnată de mine, privind necesitatea sprijinului continuu al Uniunii Europene pentru Ucraina. În textul rezoluţiei, reiterăm obiectivul nostru clar de a aloca sprijin politic, economic, umanitar şi militar cât timp cât este nevoie până la victoria Ucrainei în faţa Rusiei”, a spus Siegfried Mureşan, într-o declaraţie politică.
„În acelaşi timp, salutăm începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina. Considerăm că integrarea europeană a celor două ţări reprezintă o investiţie într-o Europă mai unită şi mai puternică. Tocmai de aceea, la propunerea mea, am solicitat instituţiilor europene şi statelor membre, în textul rezoluţiei, să alocăm sprijin financiar şi tehnic adecvat Republicii Moldova şi Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a adăugat el. (News.ro)
Irina Vlah, fostă guvernatoare a Găgăuziei, în prezent lider al Platformei „Moldova”, a anunţat miercuri că va candida ca independentă la alegerile prezidenţiale din toamnă, la care favorită este, potrivit celui mai recent sondaj, actuala preşedintă a ţării, Maia Sandu.
Alegerile prezidenţiale vor avea loc în Republica Moldova pe 20 octombrie. Scrutinul se va desfăşura concomitent cu un referendum privind integrarea europeană a Republicii Moldova.
Printre cei care au anunţat deja că vor candida la scrutinul prezidenţial se numără: Maia Sandu, actuala preşedintă a ţării, Tudor Ulianovschi, fost ministru de externe în guvernul Filip, Andrei Năstase, fondatorul Platformei Dreptate şi Adevăr şi fost ministru de interne, Vlad Filat (lider PLDM), Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru), Alexandr Stoianoglo (fost procuror general, susţinut de Partidul Socialiştilor). (NewsMaker via News.ro)
Rusia a plătit un preț enorm pentru a cuceri Novomihailivka
În timp ce toată lumea era preocupată de campania Moscovei de cucerire a orașului industrial Avdiivka, din estul Ucrainei, începând din octombrie, armata rusă a lansat un atac mai mic asupra unui alt oraș din est: Novomihailivka, aflat la 35 de kilometri mai la sud.
Prima bătălie a fost evident mai costisitoare pentru ruși. Dar raportat la amploarea luptei, bătălia de șase luni pentru Novomihailivka a fost la fel de sângeroasă.
Estimările variază, dar este posibil ca Rusia să fi pierdut mai mult de 40.000 de soldați – o treime uciși, două treimi răniți – plus peste 1.000 de vehicule, în lupta pentru cucerirea orașului Avdiivka, scrie Forbes.
Între timp, în bătălia pentru Novomihailivka, Rusia a pierdut mai mult de 300 de vehicule, potrivit unui operator ucrainean de drone cu indicativul „Kriegsforscher”. Totodată, asta înseamnă pierderi de aproximativ 13.000 de soldați – morți și răniți.
Circa 42.000 de persoane sunt date dispărute în prezent în Ucraina, cifră ce include atât soldaţi, cât şi civili, a anunţat miercuri un oficial al Ministerului de Interne ucrainean, informează dpa.
Numărul a fost la un moment dat de 51.000, dar a scăzut uşor după ce mii de prizonieri de război au fost înregistraţi, a subliniat pentru agenţia de presă Ukrinform şeful departamentului pentru persoane date dispărute al Ministerului de Interne, Dmitro Bohatiuk.
O altă provocare este identificarea morţilor găsiţi pe câmpul de luptă. Potrivit lui Bohatiuk, Ministerul Apărării nu ia mostre genetice de la soldaţii pe care îi trimite la luptă. (Agerpres)
Grecia are în plan să scoată din serviciu 32 de avioane de luptă F-16 (Block-30) mai vechi și să le trimită în Ucraina, potrivit surselor Al Jazeera.
Forțele aeriene elene intenționează să modernizeze 82 de avioane F-16 la configurația Block-70 și să achiziționeze 24 de avioane de luptă Rafale de generația a patra din Franța.
De asemenea, o comisie a Congresului SUA a autorizat Grecia să achiziționeze până la 40 de avioane de luptă multirol F-35 din a cincea generație.
Potrivit surselor Al Jazeera, Grecia consideră că este mai bine să trimită mai întâi aceste avioane F-16 înapoi în SUA, unde vor fi modernizate și apoi trimise Kievului. (Ukrainska Pravda)
Peste 650.000 de ruși și-au părăsit țara
O investigație realizată de publicația rusă de opoziție The Bell a a ajuns la concluzia că cel puțin 650.000 de persoane au părăsit Rusia după începerea invaziei în Ucraina și nu s-au mai întors.
The Bell a scris că majoritatea acestor cetățeni ruși au plecat în țări care au acorduri de regim fără vize cu Rusia, inclusiv Armenia (care a primit 110.000 de ruși), Kazahstan (80.000) și Georgia (74.000 ).
Israelul și SUA au primit 80.000 și, respectiv, 48.000 de cetățeni ruși.
Numărul real al cetățenilor ruși care au părăsit Rusia este probabil mai mare de 700 000, în condițiile în care The Bell a subliniat că țări precum Thailanda, Indonezia, Azerbaidjan, Grecia și Cipru nu au furnizat date privind imigrația rusă și că unele țări precum Portugalia nu au statistici actualizate privind imigrația rusă după 2022.
Japonia va suporta 3,3 miliarde de dolari din împrumutul promis de Grupul celor Șapte (G7) Ucrainei, acoperit de veniturile din activele rusești, a anunțat Kyodo News pe 17 iulie, citând surse diplomatice confidențiale.
G7 a promis un împrumut de 50 de miliarde de dolari Ucrainei în timpul summitului din iunie din Italia. Împrumutul ar trebui rambursat cu ajutorul veniturilor provenite din activele rusești de aproximativ 300 de miliarde de dolari înghețate în țărie occidentale.
Suma, pe care Ucraina speră să o primească până la sfârșitul anului, înainte de o potențială revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, include câte 20 de miliarde de dolari din partea SUA și UE, scrie Kyodo News.
Japonia, Canada și Regatul Unit sunt așteptate să acopere restul de 10 miliarde de dolari. Ottawa a spus că este pregătită să suporte până 5 miliarde de dolari din împrumut. (Kyiv Independent)
Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1.110 soldați, 11 tancuri, 9 alte blindate de luptă, 43 de tunuri, 1 lansator multiplu de rachete, 1 sistem antiaerian, 61 diferite vehicule și cisterne și 9 echipamente speciale.
În așteptarea avioanelor F-16, ucrainenii iau la țintă antiaeriana rusă
Forțele ucrainene continuă să vizeze sistemele de apărare antiaeriană rusești din Ucraina ocupată și din zonele de frontieră ale Rusiei pentru a crea condițiile necesare desfășurării avioanelor de luptă F-16 după sosirea lor în Ucraina, prevăzută pentru vara-toamna anului 2024, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Oficialii ucraineni au indicat anterior că forțele ucrainene intenționează, de asemenea, să utilizeze F-16 și alte avioane ca parte a umbrelei mai largi de apărare aeriană a Ucrainei.
Cu toate acestea, după cum a remarcat anterior ISW, Ucraina va trebui să slăbească capacitățile generale de apărare aeriană ale Rusiei pentru a proteja F-16 și a le integra în mod corespunzător în operațiunile sale de luptă.
Pentru Putin UE, și nu NATO, reprezintă pericolul mai mare – analiză Foreign Policy.
Motivul e acela că aderarea și integrarea Ucrainei cu UE poate constitui lovitura letală pentru președintele rus Vladimir Putin și regimul lui, prin aceea că ar transforma Ucraina în lucrul de care Rusia se teme cel mai mult: un model alternativ politic, economic și socio-cultural la însăși Rusia.
Rusia și Ucraina vor face miercuri un schimb cu 90 de prizonieri de război, în cadrul unui acord facilitat de Emiratele Arabe Unite, relatează Bloomberg, citând o persoană familiarizată cu această chestiune.
Săptămâna trecută, comisarul pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Dmytro Lubinets, a declarat că guvernul, cu ajutorul Emiratelor Arabe Unite, pregătește „un mare” schimb de prizonieri cu Rusia.
Rusia și Ucraina au făcut mai multe schimburi de prizonieri în război, cel mai recent având loc în iunie, tot facilitat de Emirate. Atunci fiecare parte a predat inamicului câte 90 de prizonieri.
Szijjarto: Se fac eforturi pentru încă un summit de pace în acest an
Se fac eforturi pentru a organiza un al doilea summit de pace privind Ucraina în acest an, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pentru agenția rusă de știri RIA, în remarci publicate miercuri.
„Se fac eforturi pentru a organiza următoarea rundă a conferinței de pace în acest an, pe care cu siguranță am saluta-o și am aprecia-o”, a afirmat Szijjarto.
„Cred că, dacă vrem să sperăm ca orice conferință de pace din viitor să aibă succes, trebuie să ne asigurăm că ambele părți sunt reprezentate”, a mai spus el.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și o voce importantă printre oamenii Kremlinului, a declarat pentru postul de presă Argumenty I Fakty că aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta mai mult decât o amenințare directă la adresa securității Moscovei.
„Aceasta, în esență, ar fi o declarație de război – deși venită cu întârziere”, a spus el în comentariile publicate miercuri.
„Acțiunile pe care adversarii Rusiei le întreprind împotriva noastră de ani de zile, extinderea alianței … duc NATO către un punct fără întoarcere”.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Armata ucraineană a lovit în noaptea de luni spre marți un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-300 pe teritoriul ocupat al regiunii Donețk. Potrivit analiștilor OSINT, sistemul rusesc a fost lovit cu rachete ATACMS.
- Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi o recompensă financiară de 15 milioane de ruble (aproximativ 170.000 de dolari) pentru doborârea primului avion de luptă F-16 (Fighting Falcon) în Ucraina.
- Zelenski a cerut marți parlamentului să adopte o lege care să definească procedurile de retragere a titlurilor de stat acordate anterior „trădătorilor”.
- Fostul deputat ucrainean prorus Viktor Medvedciuk i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump în care indică o posibilă „urmă” ce duce spre Ucraina în tentativa de asasinare a candidatului republican.
- Aproximativ 20 de ţări membre UE au avertizat, marţi, Budapesta că sprijinul pentru Ucraina trebuie să rămână o prioritate pentru blocul european sub preşedinţia ungară a Consiliului UE, unele exprimându-şi „furia” şi „dezamăgirea” după vizita premierului ungar Viktor Orban la Moscova.
- Compania de stat ucraineană Ukroboronservice și producătorul ceh Sellier & Bellot intenționează să construiască o fabrică de muniții în Ucraina, a declarat marți premierul ucrainean Denîs Șmîhal.
- Donald Trump va solicita rapid negocieri de pace între Rusia şi Ucraina dacă va câştiga alegerile prezidenţiale americane din noiembrie şi a făcut deja „planuri bine fundamentate” în acest sens, susţine într-o scrisoare adresată liderilor europeni premierul ungar Viktor Orbán.
- Ediţia din acest an a Universităţii de vară de la Băile Tuşnad, unde sâmbătă, 27 iulie, va susţine un discurs şi Viktor Orban, va fi un „pas important în misiunea de pace” a premierului ungar.
- Hackeri voluntari, dar și profesioniști din cadrul Serviciului de informații militare al Ucrainei au spart, într-un atac concertat, aproximativ 100 de site-uri rusești care susțin efortul de război al Kremlinului, înlocuind prima pagină cu imaginea unui cap de porc.
- Kremlinul a reacţionat marţi cu circumspecţie la afirmaţiile preşedintelui ucrainean, care a deschis pentru prima dată, în urmă cu o zi, uşa pentru negocieri cu Rusia.
- Zelenski s-a întâlnit marţi cu comandamentul armatei pentru a acţiona cu prioritate în vederea punerii la punct de noi brigăzi de luptă care să înlocuiască parţial trupele pe sectoarele de front cele mai fierbinţi ale războiului cu Rusia.
–––
Cele mai importante informații de marți privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro