Sari direct la conținut

LIVE Război în Ucraina, ziua 874: Cehia vrea să investească într-o fabrică de muniții în Ucraina / Rusia restricționează accesul în 14 localități din Belgorod / Recompensă pusă pentru primul F-16 doborât în Ucraina

Soldat ucrainean operază o dronă. Foto: Pablo Miranzo / AFP / Profimedia
Soldat ucrainean operază o dronă. Foto: Pablo Miranzo / AFP / Profimedia

Atacul unei drone ucrainene a declanșat marți dimineața un incendiu la o fabrică din regiunea Kursk , a anunțat un oficial rus. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că plănuiește un eveniment pentru luna noiembrie, care ar putea fi prima discuție directă între cele două tabere.

Sinteza zilei:

Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 874, LIVETEXT:

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți parlamentului să adopte o lege care să definească procedurile de retragere a titlurilor de stat acordate anterior „trădătorilor”, inclusiv cele mai înalte onoruri ale țării, relatează Reuters.

Armata ucraineană a lovit în noaptea de luni spre marți un sistem rusesc de rachete antiaeriene S-300 pe teritoriul ocupat al regiunii Donețk, a declarat comandantul șef al Ucrainei Oleksandr Sîrskîi, relatează Kyiv Independent. Potrivit analiștilor OSINT, sistemul rusesc a fost lovit cu rachete ATACMS.

Repararea celei mai mari hidrocentrale din Ucraina va dura cel puțin 3 ani din cauza atacurilor rusești

Lucrările de reparații la Centrala Hidroelectrică Dnipro din Zaporojie, cea mai mare hidrocentrală din Ucraina, va dura cel puțin trei ani, potrivit lui Ihor Syrota, șeful companiei energetice ucrainene de stat Ukrhydroenergo.

„Pentru inamic, centrala hidroelectrică Dnipro este mai ușor de atins, linia frontului se află la 50 de kilometri distanță (de aceasta)”, a declarat Syrota, într-un interviu acordat Forbes Ukraine, publicat marți.

„Ei (rușii, n.r.) lansează diverse rachete (asupra centralei): S-300, Kh-101, Kh-69. Apărarea noastră antiaeriană nu poate face față întotdeauna unui astfel de val de rachete”, a adăugat el, potrivit The Kyiv Independent.

Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei la 1 iunie, vizând, printre altele, centrala hidroelectrică Dnipro. A fost nevoie de o lună și jumătate pentru a îndepărta dărâmăturile după atac, lucrările fiind finalizate abia pe 14 iulie.

De asemenea, centrala a fost lovită cu opt rachete rusești pe 22 martie, în timpul unuia dintre cele mai mari atacuri asupra infrastructurii energetice a țării, care ar fi dus la pierderea unei treimi din capacitatea acesteia.

Va fi nevoie de cel puțin trei ani pentru a readuce hidrocentrala Dnipro la forma completă de dinaintea atacurilor rusești, a punctat Syrota. De asemenea, sunt necesare resurse suplimentare pentru a reduce vulnerabilitatea centralei în fața unor noi posibile atacuri, a adăugat el.

Ukrhydroenergo pregătește procese în instanțele naționale și internaționale pentru a obține despăgubiri pentru pierderile cauzate de atacurile rusești asupra hidrocentralei din Zaporojie, a precizat Syrota.

Rusia oferă recompensă pentru primul F-16 doborât în Ucraina

Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi o recompensă financiară de 15 milioane de ruble (aproximativ 170.000 de dolari) pentru doborârea primului avion de luptă F-16 (Fighting Falcon) în Ucraina, scriu agenția spaniolă de presă EFE şi publicația rusă RBC.

Zelenski: Ucraina încearcă să alcătuiască noi brigăzi, pentru a face rotaţii ale trupelor pe front

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit marţi cu comandamentul armatei pentru a acţiona cu prioritate în vederea punerii la punct a noi brigăzi de luptă care să înlocuiască parţial trupele pe sectoarele de front cele mai fierbinţi ale războiului cu Rusia, informează agenţia EFE.

„Am dedicat mult timp chestiunii punerii la punct a brigăzilor pentru a face rotaţii pe axele cele mai complicate”, a scris Zelenski pe contul său de Telegram, într-un mesaj despre temele abordate la şedinţa cu comandamentul armatei, şi anume „personal, arme, tehnică militară, sprijin logistic adecvat”.

El a declarat anterior că armata ucraineană are în rezervă 14 brigăzi care, din punctul de vedere al efectivelor, sunt pregătite de luptă, dar nu pot intra încă în acţiune întrucât nu a fost primit armamentul promis de SUA. O brigadă are până la aproximativ 5.000 de soldaţi.

Zelenski a mai afirmat săptămâna aceasta că mobilizarea de noi soldaţi evoluează conform planului întocmit de armată, dar nu există încă suficiente baze pentru instruirea noilor cetăţeni mobilizaţi şi sunt în curs de amenajare noi instalaţii de acest fel, iar o parte dintre cei mobilizaţi ar putea fi antrenaţi în baze din străinătate, Polonia oferindu-se deja să pună la dispoziţie astfel de baze.

El a promulgat în luna mai noi legi controversate care să înlesnească mobilizarea de noi soldaţi în armata ucraineană, pentru a completa pierderile şi a face o rotaţie măcar parţială a trupelor epuizate după mai mult de doi ani de război cu Rusia. În acest sens, au crescut pedepsele pentru cei care se sustrag încorporării, iar vârsta de mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani, amintește Agerpres.

Numeroşi tineri ucraineni se tem astfel că ar putea fi trimişi pe front şi imagini video de amator postate pe reţelele de socializare arată cum bărbaţi ucraineni sunt luaţi cu forţa de pe stradă de ofiţerii de recrutare, acţiuni care uneori conduc la violenţe. Autorităţile ucrainene raportează în acest timp creşterea tentativelor de trecere ilegală a frontierei de către bărbaţii care se tem de chemarea în armată.

Lavrov critică la ONU „ordinea internaţională dominată de SUA”

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat din nou marţi, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce a numit o ordine internaţională dominată de SUA şi de o lume occidentală care „interpretează Carta ONU şi dreptul internaţional într-un mod pervers şi selectiv, conform instrucţiunilor Casei Albe”, dar acuzaţiile sale au fost contestate puternic de către ambasadorii UE şi SUA, potrivit agenției de presă EFE.

Rusia prezidează luna aceasta Consiliul de Securitate şi a programat o sesiune „ad hoc” privind ordinea mondială sub titlul „Cooperarea multinaţională în interesul unei lumi mai juste, democratice şi durabile”, o temă preferată a diplomaţiei lui Vladimir Putin.

Ca în fiecare apariţie a lui Lavrov la ONU, Rusia a criticat componenţa Consiliului de Securitate şi subreprezentarea Africii, Asiei şi Americii Latine, precum şi ponderea excesivă a ţărilor occidentale în structurile executive ale Secretariatului ONU în jurul lui Antonio Guterres, notează Agerpres.

Mai mult, el a acuzat monopolul de facto al „Occidentului” (în principal SUA şi UE) asupra instituţiilor financiare internaţionale care, potrivit lui, „ar trebui să reflecte adevărata pondere a centrelor non-occidentale de creştere şi dezvoltare”.

Pe aceeaşi linie, Lavrov l-a evocat pe George Orwell şi şi-a permis chiar să citeze o frază din „Ferma animalelor”, opera lui George Orwell considerată a fi o satiră feroce a Uniunii Sovietice a lui Stalin, pentru a-şi ilustra ideea, lăudând caracterul premonitoriu al acesteia: „Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele”. Potrivit lui Lavrov, fraza „a prezis esenţa acestei ordini mondiale”.

Ministrul rus a insistat apoi asupra faptului că SUA „şi-au declarat propriul excepţionalism” în ceea ce priveşte regulile globale – şi a enumerat rezoluţiile Consiliului pe care nu le-a respectat în ultima perioadă -, dar „cere supunere necondiţionată din partea aliaţilor lor, chiar în detrimentul intereselor lor naţionale”.

Rusia restricționează accesul în 14 localităţi din Belgorod din cauza bombardamentelor ucrainene

Regiunea rusă Belgorod va restricţiona, începând din 23 iulie, accesul în 14 localităţi situate în apropierea frontierei cu Ucraina din cauza bombardamentelor regulate ale armatei Kievului, a anunţat marţi guvernatorul acestei regiuni, Viaceslav Gladkov, potrivit AFP.

„Vom restricţiona accesul în 14 localităţi unde situaţia operaţională este extrem de dificilă”, a indicat acesta pe Telegram, la aproape două luni şi jumătate după lansarea de către armata rusă a unei ofensive ordonate de către Vladimir Putin în regiunea ucraineană vecină Harkov tocmai pentru a opri loviturile asupra regiunii Belgorod.

Chiar dacă forţele ruse au cucerit câteva localităţi ucrainene în zona respectivă, nu au reuşit până acum să creeze zona tampon dorită de preşedintele rus sau să străpungă apărarea ucraineană. Potrivit Kievului, forţele ruse au suferit pierderi foarte grele.

Ca dovadă a rezultatelor limitate ale ofensivei ruse în regiunea Harkov, Kievul continuă să atace aproape zilnic regiunea Belgorod, cu ajutorul dronelor şi al artileriei. Kievul declară că vizează doar obiective militare, însă autorităţile ruse raportează cu regularitate victime civile, notează Agerpres.

„Am pierdut deja mulţi civili, avem mulţi răniţi, iar sarcina noastră este, desigur, să luăm măsuri maxime de securitate”, a afirmat marţi guvernatorul Gladkov, admiţând practic faptul că instituirea zonei tampon pare să fi eşuat.

„Puncte de control vor fi instalate la intrarea în localităţile respective şi reprezentanţi ai forţelor de ordine vor fi desfăşuraţi pe teren”, a detaliat el, într-un comunicat publicat la finalul unei reuniuni locale.

Gladkov a precizat că transportul public, „inclusiv taxiurile, vor fi interzise” în aceste zone.

Doar „bărbaţii adulţi” vor putea intra în zonele respective, controlate de forţele de ordine, şi numai „în conformitate cu reguli stricte”, cum ar fi purtarea obligatorie a unei veste antiglonţ şi a unei căşti sau însoţirea de către militari într-un vehicul blindat. Femeile şi copiii au interdicţie de a intra în zonă.

Anchetatorii ruși au declarat marți că anchetează împușcarea unui soldat rus rănit de către forțele ucrainene într-un videoclip publicat online de Brigada Azov din Ucraina, relatează Reuters.

Fostul deputat ucrainean prorus Viktor Medvedciuk i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump în care indică o posibilă „urmă” ce duce spre Ucraina în tentativa de asasinare a candidatului republican, relatează marți agenția de presă rusă de stat TASS, potrivit The Kyiv Independent.

Ucraina va avea o fabrică de muniții cu tehnologie cehă

UE cere ca sprijinul pentru Ucraina trebuie să rămână o prioritate sub preşedinţia ungară a Consiliului UE

Aproximativ 20 de ţări membre UE au avertizat, marţi, Budapesta că sprijinul pentru Ucraina trebuie să rămână o prioritate pentru blocul european sub preşedinţia ungară a Consiliului UE, unele exprimându-şi „furia” şi „dezamăgirea” după vizita premierului ungar Viktor Orban la Moscova, informează AFP.

În ultimele zile au apărut neînţelegeri între instituţiile europene şi preşedinţia semestrială a Consiliului UE, deţinută de la 1 iulie de Ungaria. Tensiunile erau încă palpabile marţi la Bruxelles, în timpul unei reuniuni a miniştrilor europeni de finanţe.

„Faptul că Orban a mers să-l vadă pe Putin la Moscova este o insultă nu numai la adresa Ucrainei, ci şi a tuturor celorlalte 26 de state membre”, a declarat ministrul suedez de finanţe, Elisabeth Svantesson, declarându-se „furioasă” şi „extrem de întristată”.

„Preşedinţia ungară a început prin a fi un cavaler diplomatic solitar pe care l-am primit cu mare dezamăgire”, a spus omologul său german, Christian Lindner. ”În Ucraina, sunt apărate pacea şi libertatea întregii Europe. Ungaria ar trebui să ştie cine sunt prietenii ei adevăraţi”, a mai spus el.

Ministrul ungar de finanţe, Mihaly Varga, a prezentat marţi şapte dintre priorităţile ţării sale pentru Uniunea Europeană, între care competitivitatea, demografia, consolidarea capacităţilor de apărare şi acţiunea împotriva imigraţiei ilegale, însă nu a menţionat Ucraina, gest criticat de aproximativ 20 de ţări membre UE, printre care Franţa, Spania, Italia, Polonia, Grecia şi, mai ales, ţările baltice, potrivit Agerpres.

„Suntem mai puternici atunci când suntem uniţi în sprijinul nostru pentru Ucraina şi acest subiect trebuie să rămână o prioritate pe agenda noastră”, a avertizat ministrul olandez de finanţe, Eelco Heinen.

„Desigur, suntem pregătiţi să asigurăm schimburi regulate de opinii cu privire la impactul economic şi financiar al războiului din Ucraina”, a răspuns simplu Mihaly Varga.

Compania de stat ucraineană Ukroboronservice și producătorul ceh Sellier & Bellot intenționează să construiască o fabrică de muniții în Ucraina, a declarat marți premierul ucrainean Denîs Șmîhal, relatează Reuters.

Doi procurori de top din Ucraina, anchetați pentru că ar fi luat mită 170.000 de dolari

Doi procurori din cadrul Biroului Procurorului General al Ucrainei sunt anchetați pentru că ar fi luat mită 170.000 de dolari pentru a închide un caz penal, a anunțat marți procurorul general, Andrii Kostin, potrivit The Kyiv Independent.

Unul dintre procurori a fost inculpat și reținut la locul de muncă în urma unei anchete a Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO).

Acuzațiile împotriva „altor participanți” la presupusa infracțiune sunt în curs de verificare, a precizat NABU.

„Am subliniat întotdeauna: toleranța zero față de corupție este principiul nostru călăuzitor”, a afirmat Kostin, într-un mesaj publicat pe Telegram, adăugând că alte „cazuri similare nu fac decât să confirme necesitatea dezvoltării continue a sistemului de prevenire a corupției în cadrul organelor de aplicare a legii”.

Deocamdată nu au fost publicate alte detalii despre acest caz.

Potrivit lui Kostin, șase procurori au fost inculpați pentru corupție și alte abuzuri doar în acest an.

Generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major rus, în vizită pe front, în Doneţk

Şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a vizitat marţi comandamentul grupării militare „Vostok„ („Est”), care luptă în regiunile Doneţk (est) şi Zaporojie (sud) în Ucraina, după capturarea localităţii Urojainoe de către trupele ruse, scriu agențiile EFE şi Reuters.

Trupele ruse fuseseră alungate din Urojainoe, un sat situat la limita dintre regiunea Doneţk şi Zaporojie, în timpul contraofensivei ucrainene din august 2023.

„Şeful Statului Major General a subliniat succesele grupului «Vostok» în timpul eliberării satului Urojainoe şi i-a încredinţat noi misiuni”, a precizat comandamentul militar rus, care a publicat şi o înregistrare video a vizitei înaltului oficial.

Potrivit contului de Telegram al Ministerului rus al Apărării, comandantul grupării „Vostok”, general-locotenentul Aleksandr Sancik, precum şi alţi responsabili de rang înalt i-au raportat generalului Gherasimov despre „situaţia din zona de responsabilitate şi îndeplinirea misiunilor de luptă”.

În plus, Valeri Gherasimov a putut să vadă „exemplare de sisteme de luptă robotizate care sunt utilizate cu succes în misiunile de asalt ale grupului”, menţionează Ministerul rus al Apărării în aceeaşi postare, potrivit Agerpres.

De asemenea, şeful Statului Major rus a decorat mai mulţi soldaţi pentru capturarea satului Urojainoe şi „le-a mulţumit pentru curajul şi vitejia lor în timpul luptelor”.

Rusia a anunţat duminică că forţele sale au cucerit localitatea ucraineană Urojainoe din regiunea Doneţk. Acest sat, cu o populaţie de aproximativ 1. 000 de locuitori pe vremuri şi care este acum depopulat din cauza războiului, se află la vest de Vuhledar, iar controlul său reprezintă un nou pas în tăierea rutelor de aprovizionare către acest bastion strategic al armatei ucrainene.

Vladimir Rogov, reprezentantul rus în regiunea anexată Zaporojie (pe care Rusia o controlează doar parţial), a declarat pentru agenţia de stat TASS că preluarea Urojainoe va permite forţelor ruse să îndrepte linia frontului şi să avanseze în direcţiile Vuhedar, în Doneţk, şi Guliaipole, în Zaporojie.

Ediţia din acest an a Universităţii de vară de la Băile Tuşnad, unde sâmbătă, 27 iulie, va susţine un discurs şi Viktor Orban, va fi un „pas important în misiunea de pace” a premierului ungar, a estimat marți Zsolt Nemeth, şeful comisiei pentru afaceri externe din parlamentul de la Budapesta şi fondatorul evenimentului, care a îndemnat la un „dialog mai bun în locul confruntării, chiar şi în condiţiile politice de astăzi”, scrie agenția de presă MTI, potrivit Agerpres.

Hackeri voluntari, dar și profesioniști din cadrul Serviciului de informații militare al Ucrainei au spart, într-un atac concertat, aproximativ 100 de site-uri rusești care susțin efortul de război al Kremlinului, înlocuind prima pagină cu imaginea unui cap de porc, potrivit GUR, scriu Ukrainska Pravda și Kyiv Independent

Administraţia preşedintelui american Joe Biden nu doreşte „niciun dialog” privind Ucraina şi insistă să continue războiul „până la ultimul ucrainean”, a afirmat marţi Kremlinul, potrivit agenției EFE.

„Deocamdată pornim de la realităţile existente. Vedem că actuala administraţie se opune oricărui dialog şi insistă să continue războiul până la ultimul ucrainean, fără a economisi resurse financiare sau echipamente militare pentru aceasta”, a apreciat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Întrebat de jurnalişti dacă această situaţie s-ar putea schimba odată cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump şi cu posibila mediere a acestuia în conflict, Peskov a răspuns că va trebui să aştepte rezultatele alegerilor din SUA.

„În prezent este candidat la preşedinţia Statelor Unite. Să aşteptăm rezultatele alegerilor, alegătorii americani sunt cei care trebuie să-şi decidă viitorul”, a declarat Peskov, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări în urmă cu câteva săptămâni că nu se îndoieşte că Trump este sincer atunci când vorbeşte despre dorinţa sa de a pune capăt războiului din Ucraina.

O mare parte a Europei era deja panicată în legătură cu un al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, temându-se că SUA vor renunța la susținerea Ucrainei și îi vor lăsa pe aliații de peste ocean să se descurce singuri. Temerile acestea vor fi accentuate de decizia lui Trump de a-l alege pe JD Vance pentru funcția de vicepreședinte al SUA, în cazul câștigării alegerilor, după cum sugerează chiar declarațiile lui Vance pentru Politico, Financial Times și New York Times.

Kremlinul a reacţionat marţi cu circumspecţie la afirmaţiile preşedintelui ucrainean, care a deschis pentru prima dată, în urmă cu o zi, uşa pentru negocieri cu Rusia, informează AFP.

„Primul summit pentru pace nu era deloc un summit pentru pace. Prin urmare, în mod clar, trebuie întâi să ştim ce înţelege el (Zelenski) prin aceasta”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru canalul Zvezda, difuzat pe Telegram.

Donald Trump va solicita rapid negocieri de pace între Rusia şi Ucraina dacă va câştiga alegerile prezidenţiale americane din noiembrie şi a făcut deja„planuri bine fundamentate” în acest sens, susţine într-o scrisoare adresată liderilor europeni premierul ungar Viktor Orbán după discuţii private avute cu candidatul republican, potrivit Financial Times.

Marea Britanie l-a numit pe baronul George Robertson, un fost secretar general al NATO, să conducă o revizuire amplă a forțelor armate ale țării pentru ca acestea să fie pregătite în fața amenințărilor reprezentate de „cvartetul mortal” alcătuit din Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.

Rusia a pierdut 561 400 de soldați în Ucraina de la începutul războiului, a raportat marți dimineața Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

Conform armatei ucrainene, 1.110 de soldați ruși au fost lichidați într-o singură zi.

Primele imagini de la incendiul provocat la fabrica din regiunea rusă Kursk.

Kaspersky Labs își va reduce treptat operațiunile din SUA începând cu 20 iulie, a informat luni producătorul rus de software antivirus, la aproape o lună după ce administrația Biden a anunțat planurile de a interzice vânzările companiei în SUA, informează Reuters.

Rusia ar putea decide să reintroducă din august interdicţia privind exporturile de benzină, în cazul în care ar exista o penurie de aprovizionare pe piaţa internă, a declarat luni viceprim-ministrul Alexander Novak, transmite Reuters.

El a spus că piaţa autohtonă a combustibilului a fost stabilă până acum, dar au existat unele dificultăţi cu o benzină populară, clasa Ai-95, care au fost rezolvate.

„Dacă situaţia devine tensionată, nu vom prelungi derogarea pentru exporturile de benzină”, a spus Novak.

Agenţia Federală Antimonopol a Rusiei a declarat vineri că doreşte să reintroducă interdicţia de export de benzină de la 1 august, pentru a contribui la satisfacerea cererii de combustibil în timpul sezonului de recoltare şi pentru a proteja stabilitatea preţurilor.

Rusia a interzis iniţial parţial exporturile de benzină timp de şase luni, de la 1 martie, dar a exceptat o uniune economică condusă de Moscova cu unele ţări, cu care are acorduri interguvernamentale directe privind aprovizionarea cu combustibil, cum ar fi Mongolia.

Interdicţia a fost introdusă pentru a preveni penuria de combustibil şi pentru a stopa creşterea preţurilor după o serie de atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor şi întreruperi tehnice.

Restricţiile au fost suspendate în mai până pe 30 iunie şi acea suspendare a fost apoi prelungită până la sfârşitul lunii iulie. (news.ro)

Un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la o fabrică care produce dispozitive și componente electrice în orașul Korenevo din regiunea rusă Kursk, a declarat marți guvernatorul interimar al regiunii de la granița cu Ucraina, Alexei Smirnov, informează Reuters.

„Niciunul dintre lucrători nu a fost rănit”, a declarat Smirnov pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare aeriană au distrus 13 drone ucrainene peste noapte, inclusiv o dronă deasupra regiunii Kursk.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––

Cele mai importante informații de luni privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro