Război în Ucraina, ziua 975: Atac cu drone asupra unui turn rezidențial din Kiev / Ucraina a primit o veste proastă de la cel mai mare dușman al Rusiei / Câți soldați a pierdut armata lui Putin în Kursk / Zelenski refuză să-l primească pe Guterres

Președintele rus Vladimir Putin nu a negat prezența trupelor nord-coreene în Rusia în momentul în care a fost întrebat despre acest subiect la summitul BRICS de către un jurnalist străin. Armata Moscovei a continuat să țintească Kievul, atacul din timpul nopții find al 15-lea de la începutul lunii octombrie.

Evenimentele de vineri, ziua 975 a războiului din Ucraina, LIVE:

SINTEZA ZILEI:

Atac cu dronă asupra unui turn rezidenţial din Kiev, soldat cu un mort și cinci răniți.
„Batalionul K”. Misiunea crucială identificată de spionajul ucrainean în rândul soldaților nord-coreeni care luptă alături de ruși.
Ucraina susține că are dreptul la „protecție serioasă” pentru că a renunţat la arsenalul său nuclear, al treilea cel mai puternic din lume: „Nu am primit nimic în schimb”.
Andrzej Duda spune că Polonia nu va trimite Ucrainei arme achiziţionate din Coreea de Sud.
Summitul BRICS a cerut pace în Ucraina şi Gaza, un sistem internaţional de plăţi alternativ şi a acceptat 13 state asociate.
Kremlinul a negat imixtiunile electorale în Georgia şi Republica Moldova.
Preşedintele rus Vladimir Putin susţine că orice rezultat al conflictului din Ucraina „trebuie să fie în favoarea Rusiei”.
Șeful armatei ucrainene denunță „o dezinformare flagrantă” a lui Putin / Mai mult, generalul Sîrskîi a dezvăluit pierderile rușilor în luptele din Kursk.
Kremlinul a negat informațiile publicate de ziarul american Wall Street Journal (WSJ), conform cărora ar fi existat discuții sau contacte regulate între Vladimir Putin și afaceristul american Elon Musk.
Germania vrea să se înarmeze cu sute de Taurus, rachetele de croazieră pe care le refuză Ucrainei. Berlinul a pus ochii pe versiunea avansată, Neo.
Volodimir Zelenski refuză să-l primească pe Guterres la Kiev, după vizita de la Moscova a șefului ONU.
Phenianul spune că desfăşurarea de trupe în Rusia „ar respecta dreptul internaţional”.
Serviciile de informații olandeze confirmă prezența soldaților nord-coreeni în Rusia.
Zelenski afirmă că Rusia intenționează să desfășoare trupe nord-coreene pe câmpul de luptă în zilele următoare, potrivit datelor furnizate de serviciile de informații ucrainene.
Putin spune că Ucraina a abordat de două ori Rusia cu propuneri, prin intermediul Turciei. Ce s-a întâmplat după ce Moscova a acceptat.
Chișinăul susține că ies la iveală noi segmente violente ale planului Rusiei: detalii despre tabere de antrenament paramilitare în Bosnia și Serbia.

01:23

Atac cu dronă asupra unui turn rezidenţial din Kiev, anunţă primarul Vitali Kliciko; un mort și cinci răniți

O dronă a lovit un turn rezidenţial din Kiev, provocând un incendiu şi distrugând apartamente pe trei etaje, a anunţat vineri seară primarul capitalei Ucrainei, Vitali Kliciko, potrivit AFP.

„În cartierul Solomianskîi, etajele superioare ale unui turn rezidenţial lovit de o dronă inamică sunt în flăcări. Serviciile de urgenţă sunt la faţa locului”, a scris Vitali Kliciko, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

„Apartamentele de la etajele 17, 18 şi 19 au fost lovite. Serviciile de urgenţă sunt la faţa locului”, a adăugat edilul Kievului. Solomianskîi este situat în vestul capitalei Ucrainei.

Conform publicațiilor ucrainene The Kyiv Indepedent și Ukrainska Pravda, o persoană a murit, iar alți cinci oameni au fost răniți în urma acestui atac.

100 de persoane au fost evacuate din clădire, iar incendiul a fost localizat, potrivit serviciilor ucrainene de urgență.

Un jurnalist al AFP la faţa locului a văzut ceea ce părea a fi o dronă zburând deasupra clădirii, înainte de a o lovi, provocând o minge de foc.

Oraşele ucrainene, printre care Kievul, au fost vizate regulat de atacurile rusești cu drone şi rachete, de la începutul războiului.

Ucraina le-a cerut aliaţilor să o ajute să-şi întărească apărarea antiaeriană pe măsură ce se apropie o iarnă grea, în contextul în care Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.

22:37

Autoritățile ruse intenționează să desemneze un traducător la fiecare grup de 30 de soldați nord-coreeni, pentru o mai bună coordonare cu trupele ruse pe câmpul de luptă, a anunțat agenția de informații militare a Ucrainei vineri, citând o conversație interceptată între membrii unei brigăzi ruse din regiunea de graniță Kursk, scrie The Kyiv Independent.

22:05

Dezvoltarea propriilor arme nucleare nu este considerată o opţiune viabilă în Ucraina, deşi decizia renunţării la uriaşul său arsenal nuclear, luată sub presiune internaţională în schimbul unor garanţii de securitate vagi reflectate în Memorandumul de la Budapesta, reprezintă un motiv de regret pentru mulţi oficiali, în contextul actualei agresiuni ruse, scrie vineri agenția spaniolă de presă EFE, într-o analiză.

20:37

Summitul BRICS a cerut pace în Ucraina şi Fâșia Gaza, dar și un sistem internaţional de plăţi alternativ

Summitul grupului BRICS, găzduit de preşedintele rus Vladimir Putin în oraşul Kazan şi încheiat joi, a cerut o încetare imediată a focului în Fâşia Gaza şi Liban, o soluţionare cât mai curând posibil pe cale paşnică a conflictului din Ucraina şi crearea unui sistem internaţional de plăţi alternativ, dar extinderea grupului către noi membri a fost amânată, în schimb 13 state au primit statutul de ţări asociate în BRICS, informează agenţiile AFP şi EFE.

Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, acest grup s-a extins mai devreme anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Arabia Saudită şi Argentina fuseseră de asemenea invitate să adere, dar prima încă nu a aderat efectiv, iar a doua a declinat invitaţia după ce noul preşedinte argentinian pro-american Javier Milei a respins intrarea ţării sale în acest grup.

Pe lângă liderii celor nouă state membre, care au participat toţi la summit, cu excepţia preşedintelui brazilian Lula da Silva care a intervenit prin videoconferinţă, Putin a invitat zeci de lideri la această întâlnire pe care a descris-o drept reuniunea unei „noi majorităţi mondiale” care să contrabalanseze dominaţia SUA în politica globală.

Numitorul comun al reuniunii desfăşurate pe parcursul a trei zile, care a inclus şi numeroase întrevederi bilaterale, a fost cererea unei încetări imediate a focului în Fâşia Gaza, împreună cu avertismentul asupra riscului unui război pe scară largă în Orientul Mijlociu. Preşedinţii rus, chinez, turc şi iranian, respectiv Vladimir Putin, Xi Jinping, Recep Tayyip Erdogan şi Massoud Pezeshkian, au cerut Israelului să înceteze imediat bombardamentele şi au criticat Occidentul şi ONU pentru tolerarea uciderii a zeci de mii de civili palestinieni, critici formulate în prezenţa secretarului general al ONU, Antonio Gutteres, notează Agerpres.

Multe state au acceptat invitaţia de a participa la summitul BRICS în speranţa că vor primi acolo invitaţia de a adera la acest grup, dar în cele din urmă extinderea a fost amânată.

S-a decis în schimb acordarea statutului de state asociate pentru 13 ţări, care nu au fost anunţate precis, fiind însă scursă o listă pe care se regăsesc Turcia, Indonezia, Nigeria, Algeria, Belarus, Cuba, Bolivia, Kazahstan, Vietnam, Thailanda, Malaezia, Uzbekistan şi Uganda. Pe listă ar fi trebuit să se afle şi Venezuela, care însă a fost exclusă în urma unui veto al Braziliei.

O decizie semnificativă a summitului este crearea viitoare a unui sistem internaţional de plăţi alternativ platformei SWIFT, din care Rusia a fost exclusă după agresiunea contra Ucrainei.

Un astfel de sistem le-ar permite ţărilor din aşa-numitul „Sud Global” utilizarea în schimburile comerciale internaţionale şi a altor monede în afara dolarului american şi euro, după ce tot în cadrul BRICS a fost decisă constituirea unei noi bănci pentru dezvoltare ca alternativă la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional. Acesta fond a reacţionat cu preocupare faţă de ideea unui sistem de plăţi care să excludă dolarul american şi euro, menţionând însă că aşteaptă detalii suplimentare despre acest demers înainte de a-i evalua efectele.

20:33

Polonia nu va trimite Ucrainei arme achiziţionate din Coreea de Sud, anunță Andrzej Duda

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că guvernul său a refuzat cererea Ucrainei de a-i trimite arme pe care Varşovia le-a achiziţionat din Coreea de Sud, informează vineri agenția de presă Yonhap, citând media poloneze.

Preşedintele Poloniei a făcut o declaraţie în acest sens în timpul unei întâlniri cu presa în cadrul vizitei sale de stat în Coreea de Sud, a relatat portalul polonez RMF24.

„Nu există niciun scenariu în care să predăm cuiva armele pe care le-am achiziţionat recent cu miliarde de zloţi (polonezi) din buzunarele contribuabililor noştri. Aceste arme trebuie să servească securităţii şi apărării Poloniei”, a declarat Duda.

Chiar dacă Seulul acceptă să transfere arme Ucrainei, Duda a declarat că acestea nu vor proveni din stocurile alocate Poloniei, notează Agerpres.

În ultima zi a vizitei sale de stat de patru zile în Coreea de Sud, Duda a vizitat vineri Hanwha Aerospace Co., care produce obuzierele autopropulsate K9, şi Hyundai Rotem Co., producătorul tancurilor K2, ambele situate în Changwon, la aproximativ 400 de kilometri sud-est de Seul.

În cadrul întrevederii de joi cu Andrzej Duda, preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat că Seulul ar putea lua în considerare furnizarea de arme Ucrainei, în funcţie de amploarea cooperării militare între Rusia şi Coreea de Nord.

Preşedintele Yoon s-a angajat să sprijine eforturile Varşoviei de a semna un acord suplimentar cu Polonia pentru furnizarea de tancuri K2 până la sfârşitul anului, estimat la aproximativ şapte miliarde de dolari.

18:53

Kremlinul neagă imixtiunile electorale în Georgia şi Republica Moldova

Rusia a negat vineri din nou acuzaţiile că s-ar amesteca în alegerile din fostele republici sovietice Georgia şi Republica Moldova, denunţând în schimb „încercări fără precedent” ale Occidentului de a influenţa aceste alegeri, scrie agenția spaniolă de presă EFE.

„Noi nu încercăm în niciun fel şi nici măcar nu avem ocazia de a influenţa dezvoltarea situaţiei în procesele electorale în aceste ţări”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.

În ce priveşte Georgia, unde sâmbătă au loc alegeri legislative, Rusia nu exercită influenţă şi nu se amestecă în afacerile interne ale acestei ţări, unde „georgienii sunt cei care trebuie să ia propriile decizii”, a indicat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

În schimb, a continuat el, Moscova observă „încercări fără precedent din partea Occidentului de a interveni în desfăşurarea alegerilor” în Georgia. „Nu doar încearcă să-i răsucească mâna la spate (guvernului de) la Tbilisi, ci pur şi simplu încearcă să-i dicteze condiţiile. Desigur, este dificil de imaginat mândrul popor georgian tolerând astfel de ultimatumuri care-i sunt lansate zi de zi”, a comentat Peskov.

Guvernul premierului georgian Irakli Kobajidze este acuzat de opoziţie şi de statele occidentale că înclină tot mai mult către Rusia, în timp ce importanţa strategică a Georgiei a crescut în contextul războiului din Ucraina. Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la UE, dar negocierile de aderare nu au început, procesul de aderare fiind de facto blocat de Comisia Europeană, care doreşte o schimbare a guvernului de la Tbilisi, notează Agerpres.

Relaţiile acestuia cu Occidentul s-au degradat în special după adoptarea în luna mai a unei legi a „agenţilor străini”, descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „lege rusească”, întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare.

Conform sondajelor, deşi majoritatea populaţiei este de acord cu aderarea la UE, partidul de guvernământ Visul Georgian rămâne popular şi are şanse să câştige alegerile, în timp ce premierul Irakli Kobajidze acuză Washingtonul şi Bruxellesul că se amestecă de partea opoziţiei în politica internă a Georgiei.

Cât despre Republica Moldova, unde preşedinta prooccidentală Maia Sandu a acuzat tentative de cumpărare de voturi la alegerile prezidenţiale şi la referendumul de amendare a Constituţiei pentru aderarea viitoare la UE desfăşurate ambele duminică, purtătorul de cuvânt al Kremlinul a reafirmat că Rusia nu are niciun amestec.

El a remarcat în schimb că „au ieşit în evidenţă schimbări dificil de explicat în dinamica numărătorii voturilor la referendum”, în care după o schimbare bruscă a tendinţei s-a impus în cele din urmă la mică diferenţă opţiunea favorabilă aderării la UE, cu 50,46% pentru faţă de 49,54% împotriva aderării.

„Liderii din (Republica) Moldova nu s-au deranjat să explice aceste anomalii. Experţii, evident, pun întrebări şi interpretează greşit rezultatele acestui referendum. Dar vom vedea alegerile, mai este turul doi” al alegerilor prezidenţiale, pe 3 noiembrie, a încheiat Peskov.