Majoritatea companiilor au avut probleme în aplicarea planului de continuitate a afacerii în criza COVID-19. Unde au greșit?
Criza generată de pandemia COVID-19 a luat prin surprindere întreaga lume, afectând companiile din toate industriile, unele fiind nevoite să-și închidă porțile sau să-și regândească modelul de afaceri. Deși majoritatea organizațiilor au un plan de continuitate a afacerii pentru situații precum crize financiare, atacuri cibernetice sau dezastre naturale, în situația actuală, total atipică și incertă, acestea au avut dificultăți în elaborarea și implementarea unui plan pentru continuarea activității în parametrii normali.
Deși premisa unei pandemii globale se afla pe lista riscurilor posibile, aceasta nu a fost printre cele mai comune dezastre sau crize luate în considerate de companii atunci când au elaborat un astfel de plan de continuitate, iar pagubele generate de acest eveniment s-au dovedit uriașe. Conform unui sondaj Gartner privind continuitatea afacerii, realizat în martie 2020, doar 12% dintre organizațiile respondente au menționat ca sunt foarte pregătite pentru criza generată de pandemie. În plus, potrivit unui studiu PwC asupra crizelor globale din 2019, mai puțin de 3 din 10 (29%) respondenți au menționat că nu au personal dedicat pentru prevenirea și răspunsul la o potențială criză. Mai mult, aproape trei sferturi (74%) dintre respondenți au căutat consultanță din exterior fie pe durata sau după cea mai serioasă criză a lor.
De ce au existat consecințe extreme pentru anumite companii?
Una dintre cele mai întâlnite greșeli pe care majoritatea companiilor continuă să o facă este evaluarea eronată a importanței resurselor alocate pentru desfășurarea activităților de afaceri. Evaluarea presupune identificarea angajaților, a proceselor și a tehnologiei necesare pentru desfășurarea acestor activități și a alternativelor posibile pe durata unui eveniment perturbator. În al doilea rând, multe companii subestimează timpul și costul necesar pentru a implementa o măsură alternativă cu scopul diminuării efectelor negative sau reluării activității normale. Situația este întâlnită în special printre companiile care au sisteme IT complexe sau care se bazează pe utilizarea unor tehnologii diferite, considerate a fi un punct singular de eșec (single point of failure), care poate opri funcționarea întregii afaceri. Nu în ultimul rând, și, probabil, cel mai important, deși multe companii au implementat un plan de continuitate a afacerii, acesta nu este bine documentat, revizuit periodic, testat sau aliniat cu evenimentele și tendințele actuale.
Care sunt pașii pentru o recuperare adecvată după o criză?
Acțiuni imediate
Prima și cea mai importantă acțiune imediată este asigurarea siguranței și sănătății angajaților. Asigurați-vă că sunt urmate recomandările autorităților locale și cele ale Organizației Mondiale a Sănătății cu referire la distanțarea socială și igiena personală. Asigurați-vă că oamenii pot munci și comunica unii cu ceilalți în medii de siguranță (fie la locul de muncă sau de acasă).
Articol semnat de Alin Raicu, Manager Risk Assurance Services – Cybersecurity and Data Privacy PwC Romania