Ministerul Mediului despre piata unitatilor de emisii de dioxid de carbon: Doar Rusia si Ucraina au un surplus de peste 8 miliarde, cererea fiind de 200 de milioane. Romania are un surplus de 300 de milioane de unitati

HotNews.ro a aratat saptamana trecuta cum poate pierde Romania miliarde de euro din cauza ca nu a reusit sa vanda surplusul de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). La solicitarea HotNews, Ministerul Mediului a transmis un punct de vedere prin care explica situatia de pe piata acestor unitati. Potrivit Ministerului Mediului, este o piata „profund dezechilibrata”, in conditiile in care doar Rusia si Ucraina au un surplus de peste 8 miliarde de AAU-uri, in timp ce potentiala cerere la nivel mondial este de doar 200 de milioane de AAU-uri. Trebuie mentionat ca Romania detine un surplus de 300 de milioane de astfel de unitati. In aceste conditii, este greu de crezut ca vor putea fi valorificate toate aceste unitati.

• Potrivit unei analize realizata de IDEAcarbon, surplusul inregistrat de Rusia si Ucraina reprezinta 75% din total.

Ministerul Mediului precizeaza ca valoarea acestor AAU-uri se afla pe o traiectorie descendenta, iar in conditiile unui excedent pe piata internationala, Romaniei ii va fi foarte greu sa valorifice tot surplusul de 300 de milioane de unitati. Astfel, este posibila tranzacţionarea doar a unei părţi din actualul surplus de Unităţi ale cantităţii atribuite. Ministerul Mediului enumera o serie de cauze a reducerii interesului potenţialilor investitori pentru astfel de tranzacţii.

• Contextul general al unei pieţe profund dezechilibrate (doar Rusia şi Ucraina, fără a ţine cont de cantităţile deţinute de alte state precum Polonia, Cehia, Ţările Baltice, Ungaria, etc., au împreună un surplus – potenţiala ofertă – de peste 8 miliarde de AAU-uri, în timp ce deficitul – potenţiala cerere la nivel mondial se estimează a fi în jur de 200 de milioane de AAU-uri).
• Lipsa unui orizont clar privind un nou acord juridic global al Protocolului de la Kyoto post 2012
• Consecinţele politice şi economice greu de anticipat ale unor dezastre naturale precum recentul cutremur din Japonia au determinat scăderea interesului potenţialilor investitori pentru astfel de tranzacţii.

„Au fost demarate negocierile cu partenerii interesaţi şi Secretariatul tehnic lucrează cu o ritmicitate ridicată, iar întreaga procedură se desfăşoară la parametrii necesari pentru a optimiza întregul proces de tranzacţionare. Restul elementelor legate de rapiditatea cu care se vor încheia posibilele contracte ţin de specificul negocierilor şi de necesitatea respectării priorităţilor, dar şi a prevederilor legale în privinţa acestor contracte”, mai arata Ministerul Mediului.

• Potrivit Ministerului mediului, statul roman a primit o serie de scrisori de interes din partea mai multor entităţi doritoare să participe la comercializarea surplusului de AAU-uri. Majoritatea celor care şi-au exprimat interesul de a participa la acţiunea de comercializare a surplusului de AAU-uri au propus să ofere statului asistenţă contra cost în identificarea potenţialilor cumpărători. Insa, aceasta este o situaţie neprevăzută în cadrul legislativ care prevede efectuarea tranzacţiilor doar prin vânzare directă. „Astfel apare necesitatea modificării şi completării Ordonanţei de  urgenţă a Guvernului nr. 29/2010, în sensul flexibilizării procedurilor de comercializare a surplusului de AAU-uri”, precizeaza Ministerul Mediului.

Acesta mai arata ca in urma negocierilor derulate în baza cadrului legislativ existent cu părţile interesate, a schimbului de informaţii cu reprezentanţi ai statelor care au efectuat tranzacţii cu AAU-uri, au fost identificate elementele ce fac obiectul unor modificări legislative, precum introducerea definiţiei pentru „contractul de facilitare a comercializării surplusului de AAU-uri – înţelegere încheiată de către Guvernul României cu un agent specializat, selecţionat în condiţiile legii, să acţioneze în numele şi pe seama sa, în vederea identificării de cumpărători şi facilitării valorificării surplusului de AAU-uri”.

Ministerul Mediului sustine ca nu pot fi furnizate informatii legate de numele celor interesati sa cumpere certificate din cauza clauzelor de confidenţialitate cerute de parteneri prin contractul de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri.

Ce spune Ministerul Mediului despre riscul ca România să ramână cu aceste certificate nevândute

În ceea ce priveşte eventualul surplus de AAU post-2012, valorificarea acestuia va depinde de deciziile luate pe parcursul negocierilor din cadrul UNFCCC, privind reportarea din prima perioadă de angajament într-o perioadă ulterioară, parte a aceluiaşi Protocol sau a unui nou acord global.

Decizia Conferinţei Părţilor la Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, încheiată în anul 2010 la Cancun, ia în discuţie trei opţiuni referitoare la statutul Unităţilor Cantităţii Atribuite după anul 2012.

• Opţiunea 1: actualele prevederi privind reportarea rămân neschimbate (transferul automat, la cererea Părţii, a surplusului de AAU din prima în a doua perioadă de angajament şi folosirea lui nerestricţionată).
• Opţiunea 2: surplusul de AAU din prima perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto (CP1, care expiră în 2012) va fi folosit strict pentru conformarea internă în a doua perioadă (CP2, post-2012). Surplusul din prima perioadă de angajament va fi introdus într-o rezervă care va fi folosită doar în cazul în care, în CP2, ţara respectivă va avea nevoie de acest surplus pentru asigurarea propriei conformări interne. Surplusul din CP1 nu va fi „reportat”, respectiv nu va putea fi tranzacţionat cu terţe părţi. Există şi o altă propunere în cadrul acestei opţiuni, de limitare cu un anumit procent a surplusului din CP1 care poate fi folosit în CP2, de data aceastafără restricţii privind tranzacţionarea.
• Opţiunea 3: interzicerea completă a reportării surplusului de AAU-uri din prima perioadă de angajament în cea de-a doua perioadă de angajament.

Trebuie precizat însă că aceste trei opţiuni nu sunt exclusiviste, pe parcursul negocierilor putând încă să apară şi să fie luate în discuţie şi alte opţiuni.

• În consecinţă, exista riscul ca aceste AAU-uri să nu poată fi reportate post 2012 şi atunci ramâne nevoia stringentă ca acestea sa fie comercializate până la finele anului 2012, explica Ministerul Mediului.

Diferenta dintre AAU-uri si certificatele de emisie de gaze cu efect de sera

Ministerul Mediului considera ca trebuie facuta distincţia între unităţi ale cantităţii atribuite (AAU-uri) care aparţin statului roman şi certificate de emisie de gaze cu efect de seră (EUA) sub EU-ETS, care aparţin operatorilor economici, care au primit aceste certificate prin Planul Naţional de Alocare.

Fiecare stat inclus în Anexa B a Protocolului are dreptul să emită o anumită cantitate de emisii de GHG în conformitate cu valoarea atribuită prin Protocol.

Unităţile cantităţii atribuite sunt efectiv tranzacţionate şi urmărite în cadrul Registrului Naţional (administrat în prezent de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie subordonată MMP) sub forma unor Assigned Amount Units (1 AAU = 1 tonă CO2 echivalent = 1 credit de carbon). Din punct de vedere juridic, dreptul de a emite GHG şi, implicit, dreptul asupra tranzacţionării AAU-urilor în limitele angajamentelor Protocolului de la Kyoto, aparţine Părţilor – deci Statului Român. În consecinţă, vânzarea AAU-urilor implică tranzacţionarea unor drepturi de proprietate ale statului român şi se va supune legislaţiei relevante privind transferul drepturilor de proprietate ale statului.

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvenului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de Unităţi ale Cantităţii Atribuite României prin Protocolul de la Kyoto, aprobată cu completări prin Legea nr.145/2010 şi Hotărârea Guvernului nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, a fost reglementată posibilitatea valorificării surplusului de unitati ale cantităţii atribuite (AAU-uri) României prin Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.