„O cotitură decisivă în istoria spațială europeană”: Cum vrea ESA să rămână în cursă cu Space X?

O „schimbare de epocă” pentru a menține Europa pe harta spațială mondială: în fața concurenței internaționale, Agenția Spațială Europeană (ESA) dorește să se poziționeze ca simplu client, în loc să administreze direct anumite programe spațiale, chiar dacă acest lucru presupune revizuirea regulilor sale istorice de funcționare, potrivit AFP.

Cu americanii, chinezii și indienii în cursa spre Lună, cu start-up-urile în plină expansiune și cu o economie spațială care ar urma să se dubleze până în 2040, ajungând la 1.000 de miliarde de euro, fără a mai vorbi de criza rachetelor care îi privează de accesul la spațiu, europenii trebuiau să reacționeze.

În urma unor negocieri dure la Sevilla, cele 22 de state membre au ajuns la un acord care „marchează o cotitură decisivă în istoria spațială europeană”, potrivit ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire.

Acordul include o subvenție anuală de până la 340 de milioane de euro pentru a finanța echilibrul economic al rachetei Ariane 6 de la al 16-lea până la al 42-lea zbor.

Aceasta corespunde lansărilor planificate între 2026 și 2030. Echilibrul financiar al primelor 15 zboruri a fost deja asigurat printr-un acord anterior.

Pentru mica rachetă italiană Vega-C, ținută la sol după un accident în decembrie 2022, subvenția de stat ar putea ajunge la 21 de milioane de euro pe an de la al 26-lea până la al 42-lea zbor, potrivit lui Aschbacher.

Aceste subvenții ar trebui să garanteze că cele două rachete pot face față concurenței internaționale acerbe, în special din partea companiei americane Space X, care, singură, lansează aproape două rachete pe săptămână.

După modelul NASA

În special, acordul stabilește principiul unui nou model bazat pe cel adoptat de NASA în Statele Unite de mai mulți ani.

ESA va lansa o competiție între producători pentru a dezvolta o navă cargo, pe care intenționează să o folosească apoi ca un client ancoră. Scopul este de a acționa rapid și de a reduce costurile.

Pentru viitoarele programe de rachete, este vorba, de asemenea, de a pune producătorii în concurență unii cu alții.

În primul rând pentru lansatoarele mici, o nișă ocupată de numeroase întreprinderi europene nou înființate. ESA intenționează să aloce o finanțare de 150 de milioane de euro pentru ca industriașii selectați să își dezvolte rachetele și apoi să le cumpere servicii de lansare.

Lecția lui Ariane 6 a fost învățată

„Până la Ariane 5, lansatorul a fost proiectat și dezvoltat de o agenție, iar producătorii erau simpli subcontractori. Acum, pe de altă parte, putem pur și simplu să cumpărăm servicii de lansare cu producătorii responsabili de dezvoltare. Problema cu Ariane 6 este că am creat un model hibrid cu ce e mai rău din ambele lumi”, spune o sursă apropiată.

Ca urmare, între întârzieri și depășiri de costuri, statele membre ale ESA au fost obligate la Sevilla să subvenționeze funcționarea rachetei cu până la 340 de milioane de euro pe an pentru a-i asigura competitivitatea în fața SpaceX.

Dar SpaceX este, de asemenea, „subvenționată în mare parte de guvernul american”, care plătește mult mai mult pentru zborurile pe care le cumpără decât le cere clienților comerciali, spune Philippe Baptiste, președintele Cnes, agenția spațială franceză.