O mlastina etica: medicii, congresele si industria farmaceutica

Una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, GlaxoSmithKline (GSK), a anuntat la sfarsitul lui 2013 ca nu va mai finanta participarea medicilor la congrese si nici nu-i va mai plati pentru a tine prezentari despre medicamente. Este o gura de aer curat in mlastina etica ce inconjoara de ani activitatile de marketing ale industriei farmaceutice.

Dar in Romania, unde masura va intra in vigoare in 2016, ca si in celelalte tari unde GSK activeaza, am putea fi martori la aparitia unor situatii ceva mai complicate.

De ce? Destui medici romani participa la congrese internationale cu ajutorul sponsorizarilor industriei farmaceutice. Legaturile financiare dintre unii lideri ai lumii medicale romanesti si companiile producatoare de medicamente sunt importante.

Nu se intampla doar in Romania, dar dintre cei 33 de medici care conduc comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii, cu un rol extrem de important in a decide ce medicamente sunt compensate/platite de catre stat (adica o afacere sigura pentru producatorul lor), 14 au tinut prezentari sau au participat la congrese platite de catre companiile farma. Si vorbim doar despre presedintii acestor comisii, nu si de membrii lor.

Unele dintre ele, cea de Oncologie de pilda, este impartita in sase subcomisii. Jumatate dintre presedintii acestora au participat la congrese sau au tinut prezentari sponsorizate de industria farmaceutica.

Cat timp asta nu influenteaza decizia medicului sau tipul de medicament prescris pacientului, nu exista nicio problema. Plecam de la premisa bunei-credinte in cazul majoritatii medicilor. Intr-o tara civilizata aceasta este atitudinea fireasca fata de orice breasla profesionala onorabila.

MURDARIA

Dar sa privim si catre celalalt actor al acestei relatii: companiile farmaceutice.

Avem de-a face cu o industrie care a platit in ultimii trei ani si jumatate, doar guvernului american, amenzi in valoare totala de 18 miliarde (!) de dolari. Peste jumatate dintre aceste amenzi au fost date pentru nereguli cu privire la promovarea ilegala a unor medicamente si la facturarea excesiva in cadrul programelor guvernamentale pentru medicamente.

Aceste practici ilegale s-au repetat de-a lungul anilor, cele mai amendate companii fiind (chiar!) GSK si Pfizer (sursa: British Medical Journal, Sidney Wolfe, 2013).

“Se pare ca, pentru anumite companii, astfel de derapaje penale si civile au devenit parte a modelului lor de afaceri”, se afirma intr-un editorial publicat la sfarsitul lui 2013 in British Medical Journal. Statele Unite nu sunt singura tara unde intalnim aceste practici.

Uriasul scandal din China, unde GSK a efectuat catre oficiali guvernamentali si medici plati de peste 500 milioane de dolari pentru a-si creste vanzarile, este de notorietate. Cealalta companie farma aflata in varful topului amendatilor, Pfizer, a fost implicata in mai multe cazuri de mita in estul Europei(Bulgaria, Rusia sau Serbia).

Avem asadar de-a face cu o industrie in care astfel de situatii apar destul de frecvent. Efectul cel mai grav este pierderea increderii pacientilor in medicamente si, succesiv, in stiinta medicala, desi nenumarate boli au fost eradicate in ultimele decenii, iar media de viata a crescut considerabil.

Munca miilor de cercetatori straluciti care inventeaza noi si noi terapii a fost murdarita de practicile ilegale de marketing din industria farma.

INCEPE CURATENIA?

Pericolul a fost de altfel sesizat in unele tari. Sponsorizarea participarii medicilor la congrese este interzisa in Statele Unite. Incepand cu acest an, guvernul american va cere companiilor farma si producatorilor de echipamente medicale sa raporteze toate platile efectuate catre medici, indiferent de natura lor.

Regulile de transparenta devin tot mai stricte si principalul beneficiar este pacientul, care are dreptul sa stie care sunt relatiile financiare dintre medicul sau si companiile farma. Este poate unul dintre motivele pentru care Anul trecut, 45% dintre medicii americani au restrictionat considerabil accesul reprezentantilor farma in clinicile lor.

Dar ce se intampla cu medicii din tarile mai putin bogate (e si cazul Romaniei)? Multi dintre ei nu au confortul financiar al colegilor occidentali.

Vocatia de sfant se intalneste rar in breasla medicala, ca in oricare alta profesie, astfel ca putem intui ispitele masive la care medicii romani au fost si sunt expusi. Din aceasta perspectiva, un mecanism care sa protejeze medicii de astfel de ispite este mai mult decat binevenit.

Initiativa GSK a fost intampinata cu aprecieri temperate in Europa occidentala si in Statele Unite. Este cazul profesorului Jerry Avorn, de la Harvard Medical School, care a declarat pentru New York Times ca decizia „este o confirmare a faptului ca a invata de la un medic care este platit de o companie farmaceutica pentru a tine un discurs despre produsele acelei companii nu este cea mai buna solutie ca medicii sa invete despre aceste produse”.

Este foarte posibil asadar ca, incepand cu 2016, prezentarile despre medicamente tinute de profesori platiti chiar de compania producatoare sa dispara.

In aceste conditii, conferintele internationale si revistele de specialitate vor ramane cele mai sigure canale prin care medicii romani isi vor putea actualiza cunostintele intr-un domeniu extrem de dinamic. Dar accesul la sursele de informare prestigioase poate costa destul de mult.

MLASTINA

Daca pretul nu este o problema pentru elita medicala bogata, care castiga anual zeci de mii de euro prin intermediul studiilor clinice care, ca si activitatile de consultanta, vor continua sa fie finantate de industria farma, pentru medicul roman obisnuit situatia s-ar putea complica.

Taxele de participare la conferintele internationale pot varia intre 350 si 800 de Euro, la care se adauga transportul, cazarea si mancarea. Bursele acordate de organizatori nu sunt numeroase si, de obicei, merg catre cei care prezinta lucrari de cercetare deosebite.

In aceste conditii, este probabil ca generalizarea propunerii GSK sa duca la o scadere rapida a accesului medicilor romani obisnuiti la mediul stiintific international.

Este nevoie de o solutie, dar mingea se afla din nou in curtea industriei farmaceutice. “Vom finanta, in mod reactiv, educatia medicala pentru profesionistii din domeniul sanatatii prin granturi educationale independente”, mentioneaza comunicatul GSK. Ce inseamna “independente” si cum va arata mecanismul acestei finantari, deocamdata nu s-a precizat.

O optiune ar fi crearea unui fond de burse, finantat de industria farma dar administrat integral de asociatiile profesionale de specialitate, destinat sustinerii participarii medicilor din tari mai putin bogate la congresele de specialitate. Decizia selectiei medicilor bursieri ar apartine in exclusivitate corpului medical, si nu unor reprezentanti cu interese comerciale.

Dar pentru ca un astfel de mecanism sa functioneze este nevoie de si mai multa transparenta, atat din partea industriei farmaceutice, cat si din partea elitei medicale. In Romania, sponsorizarile si cheltuielile legate de congrese vor fi facute publice de catre companiile farma incepand cu 2016. Este o incercare de auto-reglementare, initiativa apartinand chiar industriei farmaceutice.

Intre timp, sase medici din cei 33 de presedinti ai comisiilor de specialitate din Ministerul Sanatatii nu si-au publicat inca declaratia de interese. Desi legea ii obliga sa o faca.

„Mai e cale lunga pana sa eliberam cu adevarat medicina de influentele comerciale”, spune editorul prestigioasei reviste de specialitate British Medical Journal, Fiona Godlee. In Romania, tara din care medicii tineri fug, aceasta cale nu e doar lunga, ci si ingrozitor de inselatoare. Ca o mlastina.