Primăria Capitalei a plătit până acum 27 milioane euro pentru cumpărarea Parcului Verdi / 1,6 milioane s-au dat după ce hotărârea de aprobare a tranzacției a fost suspendată de Prefectură

​Primăria Capitalei a plătit până acum circa 27 milioane de euro din cele 50 milioane de euro ce urmează a fi date pentru cumpărarea Parcului Verdi, 4,6 ha, se arată într-un răspuns dat de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. 1,6 milioane de euro au fost plătiți de Primăria Capitalei după suspendarea de către Prefectul Municipiului București a hotărârii în baza căreia s-a aprobat achiziționarea parcului. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că actul de vânzare-cumpărare a terenului era deja semnat, atunci când prefectul a atacat hotărârea, iar dacă municipalitatea nu făcea plățile la data scadentă, instituția plătea penalități, iar în 90 de zile pierdea toți banii dați până la acel moment.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat cumpărarea terenului pe care se află Parcul Verdi pe 6 septembrie 2018. Parcul a fost retrocedat, iar locuitorii din zonă cereau de câțiva ani salvarea acestuia, după ce pe spațiul verde au apărut câteva construcții. Soluția găsită de Primăria Capitalei a fost cumpărarea terenului de la proprietari.

Proprietarii terenurilor erau: Emil Dragoş Săvulescu, un controversat om de afaceri, fost patron al Clubului de Fotbal Dinamo Bucureşti, condamnat în dosarul fostului primar constănţean, Radu Mazăre, Speranța Budeanu, mama milionarului Radu Budeanu, fondatorul ziarului Cancan, afaceristul iranian Manochehr Saadati- Sohi, fostul patron Antrefrig, Noemi Roxana Saadati- Sohi, Cosmin Tirvuloiu, Maria și Radu Dornean, Mircea Robea, Liviu Traian Poenaru, Dobrescu Elisabeta, Deak Andrei, Săvulescu Nicolae, etc.

Deși sunt foarte mulți proprietari, principalii beneficiari ai tranzacției sunt Emil Dragoş Săvulescu, Speranța Budeanu și Manochehr Saadati- Sohi. Cei care au negociat cu primăria au fost Emil și Geta Săvulescu.

Prețul plătit de municipalitate pentru cele 5,6 hectare a stârnit mai multe controverse în spațiul public, acestea fiind exprimate la ședința de Consiliu General în care a fost aprobată tranzacția.

Iniţial, expertul a evaluat terenul la o sumă de două ori mai mică – 26,4 milioane de euro, dar o lege aprobată cu puțin timp înaintea tranzacției ar fi dus la dublarea sumei, susține deputatul Nicușor Dan.

„Bucureștenii trebuie să știe că prețul la care e decisă să cumpere Primăria acest teren de 5 hectare, 1.080 euro pe metrul pătrat, este mult supraevaluat, de aproximativ 10 ori mai mare față de valoarea de piață a lui. Astfel, într-o primă fază, un evaluator a evaluat terenul la 570 euro/mp, o evaluare incorectă, întrucât a comparat cu terenuri construibile din zonă. Terenul în cauză fiind înscris în Planul Urbanistic General ca parc permite doar construirea în proporție de 15% (cu tot cu aleile necesare amenajării parcului) a unor restaurante, mici puncte de comerț alimentar sau obiective cultural-sportive. Proprietarul a câștigat în prima instanță un proces în care Primaria era obligată să-l despăgubească pentru lipsa de folosință cu aproximativ 2 euro/mp/lună. În urma acestei decizii, proprietarul a solicitat reconsiderarea sumei ținând cont de grila notarială, unde prețul era de 1.300 euro/mp. La final, Primăria a venit cu 1.080 euro/mp, ofertă care a fost supusă votului consilierilor generali. De asemenea, apreciez că evaluarea este incorectă pentru că nu ține seama de specificul terenului: spațiu verde cu destinația parc”, a declarat Nicușor Dan, la vremea respectivă.

Primarul Gabriela Firea a replicat că respectă grila notarială.

„Regret să observ faptul că în loc să fie apreciat efortul nostru de a fi recuperate toate spațiile verzi – pentru că avem și infringement – din nefericire, au fost voci, singulare și nu de foarte mare amplitudine, care au comentat acest subiect în cheia că Primăria Capitalei face această achiziție de la niște samsari. Pe noi ne interesează doar respectarea legii și achiziția se face în deplină legalitate, la prețul care derivă din grila notarială. Nu poate fi contestată o grilă notarială”, a declarat Firea.

După acest scandal, pe data de 12.10.2018, Primăria Municipiului București a încheiat cele 7 contracte cu vânzătorii terenurilor situate în București, strada Giuseppe Verdi nr. 2 Bis și strada Gheorghe Țițeica nr. 143 – 147, sector 2 – cunoscute ca „Parc Verdi”. Fiind vorba despre o sumă mare, părțile au stabilit ca plata să se facă în tranșe.

Prefectura atacă hotărârea Primăriei în instanță

Numai că, la data de 07.03.2019, Prefectura București a atacat în instanță Hotărârea 573/06.09.2019 prin care s-a aprobat cumpărarea parcului și a cerut anularea ei. Prefectul a reclamat nerespectarea următoarelor acte:

• Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
• H.G. nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 255/2010;
• Legea nr. 33/1994;
• Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor;
• Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

„Cererea de chemare în judecată formulată de Prefectul Municipiului Bucureşti, ce are ca obiect anularea hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 573/06.09.2018 privind achiziționarea a 7 terenuri în suprafață totală de 46.088 mp situate în București, str. Giuseppe Verdi nr. 2 bis și str. Gheorghe Țiţeica nr. 143-147, sector 2 – „Parc Verdi”, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal în data de 07.03.2019, sub nr. 6527/3/2019. Prin adresa nr. AD/5009/P/08.03.2019, înregistrată la Primăria Municipiului Bucureşti sub nr. 1716973/08.03.2019, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Primarul General al Municipiului București și Secretarul General al Municipiului Bucureşti au fost informați cu privire la incidența dispoziţiilor art. 3 alin. 1 coroborat cu alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește hotărârea atacată, mai sus menționată”, se arată într-un răspuns transmis de Instituția Prefectului la solicitarea HotNews.ro.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 1 coroborat cu alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

• – Prefectul poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ, actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale.
• – Până la soluţionarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept.

HotNews.ro a întrebat la Primăria Capitalei câți bani s-au plătit până acum din cei 50 milioane de euro și dacă s-au făcut plăți după suspendarea hotărârii de către Prefectură.

„Până la această dată, Primăria Municipiului București a achitat, conform contractelor încheiate, o parte din suma, adică 26.834.438 EUR, valoarea totală de plata pentru terenurile achiziționate fiind de 49.775.042 EUR. După ce Prefectura București a atacat hotărârea, în data de 07.03.2019, Primăria Municipiului București a efectuat plata aferentă tranșei cu scadență în data de 15.04.2019, în valoare de 1.626.480 EUR aferentă unui singur contract de vânzare nr.1007/2018 din cele 7 contracte de vânzare încheiate între Primăria Municipiului București și vânzătorii terenurilor ce fac obiectul HCGMB 573/2018”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că actul de vânzare-cumpărare a terenului era deja semnat, iar dacă municipalitatea nu făcea plățile la data scadentă, plătea penalități.

„Contractul nr.1007/12.10.2018 are clauză contractuală: „Noi, părțile, convenim că în cazul în care cumpărătorul nu va achita oricare din tranșele stabilite, până la termenele scadente, acesta este de drept în întârziere, fără a mai fi nevoie de vreo notificare sau de orice altă formalitate prealabilă și va achita vânzătorilor penalitățile de 0,1% pe zi de întârziere, din suma neachitată, dar nu mai mult de 90 de zile calendaristice. În situația în care, nici după trecerea celor 90 de zile calendaristice, nu se achita suma datorată, vânzătorii vor putea considera prezentul contract desființat, fără punere în întârziere, iar cumpărătorul va pierde suma achitată, cu titlu de penalități. Desființarea contractului de vânzare în condițiile descrise anterior va opera prin trimiterea unei notificări cumpărătorului, la care se va atașa dovada neachitării oricărei sume până la termenul scadent sau până la termenul suplimentar de 90 de zile.” Iar celelalte contracte au clauză contractuală: „Noi, părțile, convenim că în cazul în care cumpărătorul nu va achita oricare din tranșele stabilite, până la termenele scadente, vânzătorii vor avea dreptul de a solicita penalități conform legislației în vigoare””, se arată în răspunsul municipalității.

Parcul se află acum în administrarea ALPAB, a fost igienizat însă Primăria nu a mai făcut nicio investiție pentru amenajare după suspendarea hotărârii de către Prefectură.