Procesul de fabricare sau cum se transforma apa si cerealele in bere 

Bere / Foto: Asociatia Berarii Europei

Inca din vremea anticilor, procesul de fabricare al berii se bazeaza pe un principiu foarte simplu: fermentarea naturala a zaharurilor si extractia cerealelor maltificate cu ajutorul apei fierbinti. In zilele noastre, procesul este un pic mai complex, desfasurat sub controlul strict al standardelor de calitate.

Procesul de fabricare al berii este astazi complet automatizat si se desfasoara in sistem complet inchis. Toate recipientele folosite in proces sunt din inox, iar comenzile catre linia de productie pleaca dintr-un sistem complicat de computere. Acestea semnaleaza imediat orice eventualaabatere de la norme.

Procesul in sine porneste cu macinarea maltului printr-o moara cu valturi care prin amestecut cu apa, rezulta plamada. In cazanul de plamadire – zaharificare, plamada este supusa unui proces de incalzire, la temperaturi bine definite, in intervale de timp exacte, astfel incat amidonul din malt este transformat in zaharuri usor metabolizate de drojdie.

In cazanul de filtrare se realizeaza separarea fazei lichide de cojile ramase din boabele

Malt / Foto: ABE

maltului. Echipamentul respectiv este alcatuit dintr-un sistem de site care filtreaza plamada. In functie de tipul de bere produs, plamada intra sau nu in cazanul de filtrare.

Mai departe, mustul limpede de malt este colectat in cazanul de fierbere. Aici este adaugat hameiul. Acest cazan are si rolul de a steriliza lichidul, prin insamantarea drojdiei. Produsul este imediat racit, temperatura sa fiind coborata la circa 10 grade.

Drojdia adaugata in cazanul de fierbere are si ea povestea ei. Celula pura de drojdie este pastrata in conditii sterile si multiplica pana se ajunge la cantitatea necesara unei sarje de bere. Dupa fermentare, drojdia se recupereaza din fermentator si se pastreaza in conditii speciale de sterilitate si temperatura. Ea se va refolosi pentru o noua transa de bere. Conditiile microbiene si viabilitatea celulelor se verifica zilnic.

In functie de conditiile de dezvoltare, drojdiile pot produce fermentatie alcoolica sau pot acumula biomasa. Astfel, prin fermentarea in conditii anaerobe, sub actiunea complexului zimazic al celulei de drojdiei in stare activa, glucidele fermentescibile sunt metabolizate prin reactii de oxidoreducere, in produsi principali – alcool etilic si CO2 – , produsi secundari – alcooli superiori, acizi, aldehide – si o cantitate mica de energie .

Fiecarui tip de bere ii corespunde o alta drojdie, oferind astfel bauturii proprietati specifice.

Plamada / Foto: ABE

Fermentarea plamadei, urmatorul pas al procesului de peroductie, se realizeaza in niste vase imense, complet inchise. Aici mustul se transforma in bere, procesul durand intre 14 si 21 de zile. Fiecare fermetator este prevazut cu 3 zone de racire prin care se regleaza, in mod automat, temperatura.

Dupa fermentare, sistemul extrage drojdia depusa in fermentator.

Drumul lichidului catre forma sa finala tece prin faza de filtrare. Aceasta se face cu ajutorul unui filtru cu sute de placi, in care berea este pompata cu presiune. Placile retin, astfel, particulele nedorite de drojdie sau resturi proteice aglutinate. Intreg procesul este permanent controlat, permitand trecerea berii numai daca aceasta corespunde nivelului stabilit de puritate.

Imbuteliere / Foto: ABE

De aici berea pleaca in tancurile de linistire. Ea este depozitata in aceste recipiente uriase unde are loc procesul de linistire si maturare.

Dupa efectuarea analizelor obligatorii, berea ia drumul imbutelierii. Printr-un sistem complicat de conducte, berea ajunge la liniile de imbuteliere la sticla, cutie sau butoi.

Berea care iese pe portile fabricii trebuie sa respecte cu strictete retetele si traditiile, chiar daca procesul este complet computerizat. Consumati-o, asadar, cu incredere insa si cu responsabilitate. Dincolo de gustul sau placut veti descoperi ca poate aduce beneficii sanatatii.