Proiect de "lege a presei": In Romania, presa este libera

„In Romania, presa este libera. Orice forma de cenzura este interzisa”, stipuleaza Articolul 1 al unui proiect de lege a presei, prezentat marti – Ziua Mondiala a Libertatii Presei – de mai multe organizatii media presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase. ONG-urile respective au dat astfel curs cererii din martie a senatorului UDMR Gyorgy Frunda, ca organizatiile profesionale sa depuna propuneri de reglementare a profesiei de jurnalist.

• Organizatiile arata ca proiectul lor „se bazeaza pe studiile de impact realizate in 2009 de Guvernul Romaniei inainte de elaborarea proiectelor celor 4 noi coduri: Codul Penal, Codul civil, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila” (studii de impact inexistente – n.r.).

Proiectul de „lege a presei” depus de organizatiile respective la Parlament ocupa jumatate de pagina si are doar cinci articole, inclusiv unul privind abrogarea legii presei din RSR (nr.3/1974) si unul privind intrarea in legalitate a documentului, dupa publicarea in Monitorul Oficial:

• Art. 1 – (1) In Romania, presa este libera. Orice forma de cenzura este intrezisa. (2) Constituie cenzura orice forma de interzicere sau impiedicare, inclusiv pe cale judecatoreasca, de publicare a unui material jurnalistic, in intregime sau in parte, intr-o singura aparitie sau in serial.
• Art. 2 – Libertatea presei nu poate fi restransa pentru protejarea unui alt drept, interes sau valoare sociala decat daca restrangerea este prevazuta de lege, este proportionala cu scopul urmarit si este necesara intr-o societate democratica.
• Art. 3 – Asociatiile profesionale pot adopta norme de autoreglementare privind practica jurnalistica sau practicile profesionale. Fiecare institutie media poate adera la aceste reglementari sau isi poate adopta norme specifice de autoreglementare.
• Art. 4 – La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. 3/1974 – legea presei din Republica Socialista Romania, precum si orice alte prevederi contrare.
• Art. 5 – Prezenta lege intra in vigoare in termen de 10 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

In schimb, expunerea de motive ce insoteste documentul are nu mai putin de cinci pagini in care se arata, intre altele:

• Prezentul proiect de lege, in forma propusa, raspunde nevoii de a proteja dreptul fundamental la libertatea de exprimare si libertatea presei, exercitate in virtutea asigurarii dreptului la informare al cetatenilor, asa cum sunt aceste drepturi definite de Constitutia Romaniei si de tratatele fundamentale la care Romania este semnatara.
• Presa din Romania este supusa unor presiuni politice si economice continue.  In 2010, Romania s-a situat pe locul 52 in clasamentul mondial al libertatii presei („Press Freedom Index 2010”), realizat de organizatia Reporteri fara Frontiere. Tara noastra a coborat cu doua locuri fata de anul precedent.
• Clasarea proasta a Romaniei are drept cauze principale: initiativele legislative care au limitat libertatea presei, agresiunile si amenintarile la adresa jurnalistilor, gesturile abuzive ale autoritatilor.
• O lege a presei, intr-o alta forma decat prezenta propunere legislativa, nu ar face decat sa agraveze acest climat tensionat si sa contribuie si mai mult la scaderea locului Romaniei in aceste clasamente internationale. Aceasta risca sa deschida calea abuzurilor si a restrictiilor nepermise in ceea ce priveste libertatea de exprimare.
• In Romania exista deja cadrul legal, reglementari, documente si contracte necesare desfasurarii actului jurnalistic. Acestea includ: Constitutia Romaniei (art. 30 si 31), Codurile civil si penal (noi si vechi), Legea Societatii Romane de Radio si a Societatii Romane de Televiziune, Legea Agerpres, Legea Audiovizualului si Codul de reglementare in audiovizual, decizii ale Consiliului National al Audiovizualului, jurisprudenta CEDO, tratatele internationale la care Romania este parte, Legea drepturilor de autor, Legea accesului la informatiile de interes public, Ordonanta de Urgenta privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si promovarea cultului personalitatilor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, Standardele Ocupationale elaborate de CNFPA, Codul Deontologic Unificat, Codul Clubului Roman de Presa, Documentul relatiilor dintre patroni-editori-jurnalisti elaborat de Clubul Roman de Presa etc.
• Ultimul an se remarca printr-un numar record de initiative legislative care privesc mass-media, evidentiindu-se in mod deosebit doua initiative de legi ale presei care au fost propuse in Parlamentul Romaniei.
• O lege a presei intr-o alta forma decat cea propusa prin prezentul proiect reprezinta o grava incalcare a drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare, libertatea presei si a dreptului la informare.
• Vezi integral expunerea de motive in documentul atasat

Sustinatorii proiectului de lege sunt ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei; Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI; Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie – CRJI; Asociatia Patronala a Editorilor Locali din Romania – APEL; Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj – APPC; Asociatia Jurnalistilor din Romania – AJR; Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind; Societatea Jurnalistilor „Dunarea de Jos”, Galati, Braila si Tulcea; Federatia Sindicatelor din Societatea Romana de Radiodifuziune; Uniunea Jurnalistior Maghiari din Romania – MURE; Conventia Organizatiilor de Media

• In martie a.c., in momentul cand senatorii din Comisiile juridica si pentru drepturile omului au dat aviz negativ pentru proiectul de lege a jurnalistului, propus de liberalul Ioan Ghisa, ei au cerut organizatiilor, la propunerea Senatorului UDMR Gyorgy Frunda, sa faca pana in mai propuneri care sa stea la baza unui nou proiect legislativ. Comisia pentru drepturile omului arata, atunci, ca „tinand cont ca au trecut 20 de ani de la abrogarea Legii nr. 3/1974 – Legea presei, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati au luat aceasta decizie in virtutea necesitatii apararii profesiei de jurnalist, a asigurarii unui echilibru intre drepturile si obligatiile jurnalistului si din nevoia de responsabilizare a actului jurnalistic, astfel incat acesta sa serveasca atat interesele reprezentantilor mass-media, cat si pe cele ale societatii romanesti.”